Alianţa sub denumirea Ensemble! (Împreună) a obţinut 25,75% din voturi cu 21.442 de voturi mai mult decât coaliţia de stânga NUPES regrupată în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegători.

Pe lângă avertismentul adresat lui Macron, principalele lecţii ale alegerilor sunt progresul impresionant a stângii reunite, progresia puternică a partidului de extremă dreapta a lui Marine Le Pen şi declinul dreptei tradiţionale, la fel ca şi la alegerile prezidenţiale, precum şi o abţinere record.

Coaliţia Ensemble! a fost concepută în jurul partidului prezidenţial „La Republique En Marche!” (Republica în Mişcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaştere) cu puţin timp înainte de desfăşurarea alegerilor parlamentare, incluzând Mouvement Democrate (Mişcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, şi mişcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.

Veteranul politicii franceze, Melenchon, s-a impus ca principal rival al coaliţiei majoritare prezidenţiale, cărmuind alianţa Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică şi socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franţa nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) şi Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Absenteism record

Chiar şi în aceste condiţii, partidul lui Macron se bucură în continuare de avantaj în proiecţiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în faţa NUPES (150 până la 210), conform institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Naţională este de 289 de locuri.

Însă, mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminică de la urne, înregistrându-se un nou record de abţinere de 52,49%, depăşindu-l pe cel din anul 2017 (51,3%), remarcându-se lipsa de interes a francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidenţiale.

Partidul lui Marine Le Pen, Rassemblement National (Reuniunea naţională, RN), finalistă la alegerile prezidenţiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu circa 19% din voturi, cu mult înaintea dreptei tradiţionale, care poate să-şi piardă statutul de principal grup de opoziţie.

Alegerile legislative certifică ampla recompunere a peisajului politic francez iniţiată odată cu alegerea lui Macron în anul 2017.