ALEGERI ÎN TURCIA: Intrarea în cursa prezidenţială a candidatei Aksener l-ar putea costa pe Erdogan pierderea majorităţii parlamentare
Meral Aksener, candidată la alegerile prezidenţiale din 24 iunie din Turcia şi lideră a Partidului Iyi (centru-dreapta), recent înfiinţat, a dus o campanie de încredere, rostind mai multe discursuri aprinse, cu critici dure la adresa preşedintelui ţării, Recep Tayyip Erdogan, relatează luni agenţia DPA.
Dna Aksener a devenit prima femeie ministru de interne din Turcia în 1996, fiind revocată din funcţie după numai opt luni, după un memorandum al armatei care a dus efectiv la sfârşitul guvernului.
Ea a fost recent deputată în parlament din partea partidului MHP (extrema-dreaptă), cu toate că a rupt cu conducerea partidului şi a luat cu ea şi alţi membri ai formaţiunii.
În timpul referendumului din aprilie 2017 privind extinderea atribuţiilor prezidenţiale - la care Erdogan a revendicat o victorie strânsă -, Aksener a militat ferm împotriva modificărilor din Constituţie, şi statura sa la nivel naţional a continuat să crească.
Meral Aksener (62 de ani) a înfiinţat Partidul Iyi în 2017, în speranţa de a-i atrage pe membrii dezamăgiţi ai MHP şi ai AKP (conservator, de guvernământ), formaţiunea lui Erdogan.
Ea a încercat să facă o campanie echilibrată, adresându-se atât electoratului religios, naţional-conservator, cât şi celui secularist. A fost fotografiată purtând vălul islamic în ocazii speciale. La alte mitinguri a învinuit guvernarea lui Erdogan că îl ignoră pe Mustafa Kemal Ataturk şi rolul lui în fondarea unui stat turc.
''Au creat o atmosferă că cei care îl insultă pe Ataturk şi valorile republicane sunt flataţi'', a declarat dna Aksener la un miting pe 28 mai în provincia Afyon. ''Ne vom debarasa de acest coşmar pe 24 iunie'', a spus ea.
Meral Aksener are în tabăra sa mai multe personalităţi de nivel înalt, cu experienţă în forţele armate şi în economie, şi a promis ridicarea stării de urgenţă, impusă în urmă cu doi ani, revenirea la un sistem parlamentar, precum şi o reformă în economie, justiţie şi educaţie.
Printre alte promisiuni figurează accelerarea negocierilor de aderare a ţării la Uniunea Europeană, sprijinirea libertăţii media, lupta împotriva corupţiei şi transformarea somptuosului palat prezidenţial din Ankara într-un centru de cercetare şi dezvoltare.
Formaţiunea sa este aliată cu principalul partid de opoziţie în parlament - Partidul Republican al Poporului (CHP, secularist) -, alături de unul islamist şi altul conservator.
Nu este clar cine va ieşi câştigător la alegerile prezidenţiale din 24 iunie, dar va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 8 iulie.
Sondajele de opinie arată că partidul dnei Aksener ar putea forma o majoritate cu CHP şi partidul prokurd HDP pentru a înfrunta alianţa lui Erdogan cu grupările ultranaţionaliste.
Dacă Meral Aksener intră în turul al doilea cu Erdogan, cei doi ar trebui să se bată pentru voturile kurzilor.
Unele grupări kurde o acuză pe dna Aksener că este responsabilă de reprimarea kurzilor în timpul cât a fost ministru de interne. Ea a făcut apel la eliberarea lui Selahattin Demirtas, candidatul prezidenţial din închisoare al HDP.
Meral Aksener s-a născut în centrul industrial Kocaeli, din vestul Turciei, este căsătorită şi are un copil. Este doctor în istorie. AGERPRES
