Președintele ales prin vot direct la următoarele alegeri prezidențiale din Republica Moldova ar trebui să fie o figură mai prezentă în jocurile politice de la Chișinău, pentru că, spre deosebire de președinții aleși de Parlament în ultimii 15 ani, el va avea o mai mare legitimitate politică, pe care i-o va acorda electoratul prin vot direct, spun analiști și comentatori din Republica Moldova intervievați de AGERPRES.

Jurnalistul și comentatorul publicației Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu, a explicat că vede primele alegeri prezidențiale prin vot direct de după 1990 ca pe 'o ultimă șansă a opri procesul de acaparare a instituțiilor statului de către elementele mafiote'.

'Cea mai mare problemă a Republicii Moldova la ora actuală este corupția, care a atins cote inimaginabile, și sistemul judiciar subordonat totalmente politic. Deși este un stat cu regim parlamentar de guvernare, șeful statului are încă suficiente pârghii pentru a interveni. În momentul acesta, din punctul meu de vedere, funcția de procuror general este cea mai importantă funcție în Moldova' a adăugat Călugăreanu.

Jurnalistul și analistul politic Vlad Țurcanu apreciază că temele principale ale campaniei electorale au fost până acum legate de corupție, dar și de subiecte geopolitice, precum unirea cu România sau apropierea de Rusia. Analistul se așteaptă ca în campania pentru turul al doilea de scrutin să se revină la "scindarea geopolitică între proeuropeni și nostalgicii pro-ruși."

El consideră că Igor Dodon, candiatul socialist pro-rus, conduce în sondaje pentru că tabăra proeuropeană e scindată și puternic compromisă după scandalurile de corupție din ultimii ani. De asemenea, Țurcanu explică ascensiunea în sondaje a socialistului Dodon și prin emigrația masivă a cetățenilor moldoveni. 'Mulți dintre cei care nu se mai află în prezent în Republica Moldova, și care nu apar nici în sondaje, nici la urnele de vot, sunt, în mod prezumtiv, votanți proeuropeni' a precizat analistul.

Vitalie Vovc, comentator al publicației Europa Liberă, stabilit la Paris, spune că votul în străinătate ridică probleme pentru cetățenii Republicii Moldova.
'În condițiile actuale sistemul electoral trebuie modificat substanțial, iar soluția votului electronic, cu toate reticențele pe care putem să le avem, se impune de la sine. Nu cred că există un algoritm în funcție de care se deschid secții de vot. Multe secții sunt deschise oportunistic, altele sunt deschise în funcție de experiență scrutinelor precedente. Dar acest lucru nu-mi pare într-atât de important din moment ce sistemul actual de votare, prin definiție, nu mai poate garanta oricărui cetățean dreptul la vot. În 2014, maximum 10% din emigranți au votat... Mulți, trebuie s-o recunoaștem, se autoexclud din acest proces. Dar există și o masă importantă de cetățeni care nu au o secție de vot în proximitate și renunță', a precizat el.

Țurcanu a precizat că până acum, bătălia mediatică s-a dat în principal între actuala guvernare, condusă de Partidul Democrat, din care mai fac parte liberalii lui Mihai Ghimpu și un grup semnificativ de foști membri ai Partidului Comunist, pe de o parte, și opoziția reprezentată de Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) și Andrei Năstase (Platforma Demnitate și Adevăr), pe de altă parte.

Odată cu retragerea, miercuri, a candidatului democrat Marian Lupu în favoarea Maiei Sandu, PD și-a bulversat votanții, pentru că până în momentul retragerii partidul se axase pe denigrarea candidatei, spune el. 'Dar, e și partea plină a paharului: PD s-a vazut nevoit sa țină cont de niște realități. Până acum a dat impresia că sfidează evidențele, că nu este interesat de tendințele ce-i sunt nefavorabile. Resursa administrativă nu e suficientă, ca și presa controlata de PD (5 televiziuni și alte platforme de comunicare) pentru a impresiona electoratul. E posibil ca și elementul diplomatic extern sa fi funcționat. Flirtul PD cu Dodon probabil nu a găsit susținere la Moscova. Și atunci PD a mizat din nou pe factorul occidental', a afirmat Țurcanu.

El spune că tema care lipsește din dezbaterea electorală de la Chișinău este problema regiunii transnistrene. 'Și în regiunea transnistreană vor avea loc alegeri 'prezidențiale', în luna decembrie. Și acolo au loc lupte electorale, surde și pe față, care ar fi comice dacă n-ar fi tragice pentru populația din regiune, pauperizată, dar și pentru întreaga Republică Moldova. Tema transnistreană lipsește aproape cu desăvârșire din dezbaterea electorală de la Chișinău, aceasta e realitatea,' a punctat analistul.

Călugăreanu explică și că, deși Dodon conduce în sondaje, există și un număr mare de alegători nehotărâți care se vor decide în ultima zi. 'Dezamăgiți și plictisiți de lupta pentru putere, ei încearcă să identifice un candidat care să nu-i mai dezamăgească. Ei sunt încă indeciși. Unii se gândesc să boicoteze aceste alegeri, alții așteaptă o sclipire a vreunui candidat care să-i impresioneze. De obicei, aceștia se decid în ultima zi de campanie, dar ei nu vor vota niciodată partide pro-ruse,' a afirmat jurnalistul.

AGERPRES/(A — autori: Ana Maria Luca, Adriana Matcovschi, editor online: Simona Aruștei)