În timp ce victoria celei mai importante formațiuni politice de extrema dreaptă din Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV), stârnește apetitul naționaliștilor din Uniunea Europeană (UE) pentru o revenire la identitățile naționale, posibilitatea ca Gert Wilders să conducă țara din Europa de Vest, sau chiar să intre în guvern, rămâne incertă, comentează Euractiv.

Alegerile parlamentare desfășurate miercuri în Olanda s-au încheiat cu o victorie importantă a PVV, care a câștigat 37 din cele 150 de mandate ale Parlamentului cu sediul la Haga, urmat de coaliția socialist-verde (GL/PvdA) a fostului vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a obținut 25 de mandate.

Încurajat de rezultatul final, Geert Wilders a spus că PVV „nu mai poate fi ignorat”. „Vom guverna”, a adăugat el.

„O astfel de megavictorie trebuie respectată. Asta spun alegătorii, vor ca lucrurile să fie altfel. Ar fi foarte nedemocratic să lăsăm alegătorii afară”, a insistat politicianul de extrema dreaptă.

De cealaltă parte, Frans Timmermans a recunoscut că a fost „dezamăgit” de rezultat și că „spera la mai mult”, dar a recunoscut în același timp că „nu a fost capabil să convingă destui oameni”.

El a pledat pentru un „pumn stânga” care să apere democrația și statul de drept, criticând dur discursul anti-migranți al PVV.

„Nu ne interesează unde ai copilărit, ești binevenit în Olanda dacă fugi de război și violență, asta nu se va schimba niciodată pentru noi”, a clamat politicianul de centru-stânga.

Posibile coaliții de guvernare

Plecând de la rezultatul alegerilor, se conturează două opțiuni pentru viitorul guvern al Olandei: fie o coaliție de dreapta, cu Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, liberal-conservator; 24 de mandate), Noul Contract Social (NSC, creștin-democrat; 20 de mandate) și PVV, eventual cu sprijinul unor formațiuni politice mai mici precum Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB, naționalistă de dreapta; 7 mandate), fie Timmermans încearcă să se alieze cu NSC și VVD, alături de Democrați 66 (D66, liberal; 10 mandate). Coaliția lui Wilders ar avea teoretic 88 de mandate, iar cea a lui Timmermans 79 de mandate, cu 13, respectiv patru mandate peste pragul de 75 pentru formarea unei majorități.

În maximum o săptămână va avea loc o dezbatere parlamentară pe tema rezultatului alegerilor și componența noului legislativ ales, prilej cu care toate partidele vor numi un mediator pentru a discuta și căuta o coaliție viabilă.

Apoi, mediatorul va recomanda o coaliție, iar Parlamentul va numi pe liderul ales de respectiva coaliție în postul de prim-ministru, care va forma apoi cabinetul. Acest proces poate dura luni de zile.

Deocamdată, niciun scenariu concret nu se erijează și totul este posibil, depinzând în mare parte de găsirea unor compromisuri fine asupra unor probleme-cheie pentru fiecare partid în parte. Așadar, se anunță negocieri lungi și dificile, iar guvernarea ar putea arăta la fel.

Dacă VVD s-a arătat deschis să guverneze împreună cu extrema dreaptă, președinta partidului, Dilan Yeşilgöz, a declarat marți că nu îl va sprijini pe Wilders ca prim-ministru din cauza opiniilor sale extremiste.

„Nu-l văd pe domnul Wilders devenind prim-ministru pentru că nu-l văd capabil să formeze o majoritate. Acum depinde de el să arate dacă este capabil de acest lucru”, a declarat noul lider al VVD în seara zilei desfășurării alegerilor.

Liderul NSC, Peter Omzigt, a declarat în mod repetat în timpul campaniei că partidul său nu va colabora cu PVV din cauza pozițiilor sale anti-islam și anti-migranți, care sunt contrare Constituției olandeze. Cu toate acestea, nimic nu este exclus, pentru că Omtzigt vrea să facă parte din noul cabinet. „Olanda trebuie guvernată și suntem disponibili”, a afirmat el.

În timp ce VVD și NSC au lăsat ușa deschisă pentru negocieri, Wilders a spus că este gata să facă concesii cu privire la cele mai controversate propuneri politice ale sale.

„Înțeleg foarte bine că partidele nu vor să fie într-un guvern cu un partid care dorește măsuri neconstituționale. Nu vom vorbi despre moschei, Coran și școlile islamice”, a declarat Wilders.

În pofida pozițiilor controversate ale PVV (anti-UE, anti-islam și scepticism față de schimbările climatice), intrarea la guvernare într-o coaliție cu NSC și VVD i-ar putea atenua retorica.

De exemplu, în pofida poziției anti-UE a PVV, o coaliție de dreapta ar continua probabil să susțină un front unit în dimensiunea externă a blocului comunitar, precum comerțul global, cooperarea în domeniul apărării și autonomia strategică, așa cum au solicitat VVD și NSC în programele lor electorale.

În ceea ce privește o posibilă coaliție de centru-stânga, GL/PvdA a lui Timmermans și VVD sunt rivali din punct de vedere istoric, VVD-ul înclinând spre poziții eurosceptice și conservatoare din punct de vedere fiscal în cadrul familiei partidelor liberale europene. În plus, alianța socialist-verde s-a format tocmai pentru a scoate VVD-ul de la guvernare.

Extrema dreaptă europeană se bucură din plin

Între timp, victoria lui Geert Wilders a reaprins retorica extremiștilor de dreapta din blocul comunitar în perspectiva alegerilor europarlamentare care se apropie, așa-numiții „Mini-Trump” exprimându-și imediat entuziasmul într-o serie de declarații și mesaje publicate pe rețelele sociale.

„Peste tot în Europa cetățenii doresc o schimbare politică!”, a comentat pe X partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

„Vântul schimbării este aici! Felicitări lui Geert Wilders pentru victoria sa în alegerile din Olanda”, s-a grăbit să declare premierul ungar Viktor Orbán imediat după publicarea primelor rezultate parțiale.

Liderul partidului spaniol Vox, Santiago Abascal, l-a felicitat la rândul său pe Wilders și a salutat faptul că „din ce în ce mai mulți europeni cer pe străzi și la urne ca națiunile, granițele și drepturile lor să fie apărate”.

Premierul conservator italian Giorgia Meloni, care încearcă să păstreze distanța de extrema dreaptă după învestirea în funcție, încă nu a reacționat la vestea din Olanda.

Dar partenerul ei de coaliție, liderul Ligii, Matteo Salvini, l-a felicitat deja pe Wilders și l-a umit un „aliat istoric” al partidului său. „O nouă Europă este posibilă”, a comentat Salvini.

La Paris, liderul de extrema dreaptă Marine Le Pen, de la Adunarea Națională (AN), a scris pe X: „Felicitări lui Geert Wilders și PVV pentru performanța lor spectaculoasă la alegerile legislative, care confirmă sprijinul tot mai mare pentru apărarea identităților naționale”.

În schimb, premierul olandez în exerciţiu, Mark Rutte, a refuzat să comenteze victoria PVV. „Ca prim-ministru, nu am o opinie cu privire la rezultatul alegerilor”, a spus Rutte, lăsându-i scena candidatului care a condus lista formaţiunii sale, VVD, Dilan Yesilgöz.