Premierul Dacian Cioloș a respins, după analizarea datelor, toate cele trei variante de lucru pentru finalizarea proiectului noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar, argumentul fiind că niciuna dintre acestea nu ține cont de datele macro-economice indicate de Ministerul Finanțelor, au declarat pentru Profit.ro  surse oficiale. Prin aplicarea acestor variante, costurile cu salariile angajaților ar crește cu 20,4-36,6 miliarde de lei comparativ cu nivelul actualelor cheltuieli.

Cele trei variante analizate la nivelul Guvernului au fost aplicarea Legii 284/2010, aprobată de Guvernul Boc, dar neaplicată niciodată în lipsa banilor, aplicarea proiectului elaborat în septembrie anul trecut de Guvernul Ponta și prezentat atunci în exclusivitate de Profit.ro în mai multe articole, printre care cel de aici. de aici și de aici, și, respectiv, aplicarea unui alt proiect pentru redactarea căruia Guvernul Cioloș a dispus formarea unui grup de lucru.

Din cauza costurilor bugetare ridicate pe care le presupune fiecare dintre aceste variante, toate propunerile au fost însă respinse de către premierul Cioloș.

"Premierul Dacian Cioloș, după ce a analizat documentele, a respins toate cele trei variante de lucru la legea salarizării unitare în sistemul bugetar, pe considerentul că niciuna dintre variante nu ține cont de datele macro-economice indicate de Ministerul Finanțelor Publice", au declarat pentru Profit.ro  surse oficiale.

În aceste condiții, finalizarea unei noi legi a salarizării va întârzia. Într-un interviu pentru Profit.ro de la începutul acestei luni, șeful Cancelariei prim-ministrului, Dragoș Tudorache, a precizat că noua lege a salarizării va fi finalizată până în luna iunie. 

Prima variantă analizată la nivelul Guvernului, cea de aplicare a Legii aprobată de Cabinetul Boc, indica un cost cu salariile bugetarilor de circa 94 de miliarde de lei, cu 36,6 miliarde de lei mai mare decât cel actual. Salariul de bază urma să fie determinat prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință 1.250 lei, cât va fi de la 1 mai acest an salariul de bază minim brut pe țară, iar ponderea sporurilor, premiilor și indemnizațiilor în salariul de bază era limitată la 30%. 

Pasul între două clase succesive era de 2,5%, raportul între cel mai mic salariu de baza și cel mai mare salariu era calculat de la 1 la 15, respectiv de la 1.250 lei la 18.750 lei, numărul de clase de salarizare (care depășește în prezent cifra de 400) era fixat la 110, iar personalul cu rezultate deosebite în activitate putea fi premiat dintr-un fond de 2% din cheltuielile cu salariile, aflat la dispoziția ordonatorului de credite, pe baza criteriilor de performanță.

Avantajul era eliminarea suprapunerilor salariale, atât în cazul persoanelor cu vechime în muncă și a celor nou-angajate, precum și în cazul persoanelor cu studii superioare și a celor cu studii medii, având însă ca dezavantaj costul suplimentar.

A doua variantă de lucru, și anume cea de aplicare a proiectului gândit de Guvernul Ponta, impunea costuri de 89,3 miliarde de lei, cu 31,9 miliarde de lei mai mult decât în prezent.

Proiectul, programat să fie aplicat pe parcursul a 2 ani, stabilea un raport între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 20, astfel încât cel mai mic salariu de bază să fie 1.300 lei și să ajungă la 27.046 lei pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate în stat.

Sporurile, compensațiile și indemnizațiile individuale nu mai erau plafonate la 30% din salariul de bază. Mai mult, personalul implicat în procesul de elaborare și avizare a legilor era stimulat cu o majorare salarială de până la 30%, iar cuantumul premiilor lunare era ridicat de la 2% la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele cu rezultate deosebite în activitate.

Funcțiile erau structurate pe cinci clase în raport de nivelul studiilor, respectiv pe studii superioare, studii superioare de scurtă durată, studii postliceale, studii medii, studii medii și generale, iar avansarea în gradații lua în calcul și rezultatul evaluării performanțelor profesionale. 

Mărirea raportului între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, de la 1 la 20, genera de asemenea costuri suplimentare, motiv pentru care nici acest proiect nu a fost acceptat de către actualul Guvern.

A treia variantă a proiectului, redactat de către grupul de lucru format de actualul Guvern, indica cel mai mic nivelul al costurilor, de 77,7 miliarde de lei, cu 20,4 miliarde de lei mai mare decât cel actual, suficient însă pentru ca, potrivit surselor Profit.ro, să fie la rândul său respins.

Această cea mai recentă variantă de proiect, gândită să fie aplicată în 4 ani, stabilea salariile de bază ca valori nominale în lei, prin eliminarea coeficienților de ierarhizare, a celor 110 clase de salarizare și a valorii de referință și propunea un raport între salariul de bază minim și cel maxim de la 1 la 15, astfel încât cel mai mic salariu de bază să fie 1.400 lei la sfârșitul aplicării etapizate a legii (4 ani), iar cel mai mare să ajungă la 21.000 lei pentru funcțiile cu cea mai mare responsabilitate în stat.

Nici în această variantă sporurile nu mai erau plafonate la 30% din salariul de bază, cum a decis Guvernul Boc, iar angajații cu rezultate deosebite erau premiați individual cu premii lunare dintr-un fond de 5% din cheltuielile cu salariile, pe baza unor criterii de performanță prezentate în premieră de Profit.ro.

Fondul lunar de salarii urma să urce de la 2,7 miliarde de lei în prezent la 3,8 miliarde de lei, iar fondul lunar pentru sporuri creștea de la 561,7 milioane de lei la 1,1 miliarde de lei, salariul mediu de bază fiind la rândul său gândit în creștere de la 2.312 lei la 3.208 lei, iar câștigul mediu de la 2.777 lei la 4.140 lei.

Din cauza costurile bugetare, nici această variantă nu a fost agreată, conform informațiilor Profit.ro, de șeful Guvernului.

În aceste condiții, finalizarea unei noi legi a salarizării bugetarilor va mai dura. 

În urmă cu aproape trei luni, Profit.ro a anunțat că salariile și sporurile bugetarilor nu vor fi majorate unitar pe întreaga durată a acestui an. Aceasta după ce tot Profit.ro a anunțat, citând surse oficiale, că premierul Dacian Cioloș nu este adeptul unor majorări salariale globale în sectorul public, el dorind un echilibru între nivelul remunerațiilor și cel al investițiilor publice și cheltuielilor de dezvoltare.

Sistemul bugetar are în prezent circa 1,2 milioane de angajați, reprezentând aproximativ un sfert din numărul total de salariați din economie.

Salarizarea în acest domeniu a fost reglementat încă din 2010 printr-o lege care nu a fost însă niciodată aplicată, fiind amânată de la un an la altul pe motiv că nu sunt suficienți bani la buget pentru majorările salariale prevăzute în document.

Și fostul Guvern Ponta a elaborat un proiect al legii salarizării cu intenția de a-l aplica în trepte, începând cu acest an, dar demisia premierului și schimbarea Cabinetului au blocat acest proiect.

Ultimele decizii certe pentru bugetari au fost majorarea cu 10% a salariilor, la finele anului trecut, și acordul pentru ridicarea salariului minim brut la 1.250 lei din luna mai.

Distribuie Distribuie Comentarii