În Franța, a doua cea mai bogată țară din Europa, unde luna viitoare vor avea loc alegeri legislative anticipate, alegatorii au încredere în planurile extremei drepte de a reduce cheltuielile și impozitele în același timp.

Potrivit unui sondaj comandat de Financial Times, cel mai mare procent de potențiali alegători francezi au încredere în ideile politicienilor de extremă dreapta privind schimbările în gestionarea economică - 25%. Această cifră este constant ridicată, chiar dacă acești politicieni nu au experiență în guvernarea țării.

În același timp, alianța de centru a actualului președinte Emmanuel Macron convinge alegătorii că un guvern de extremă-dreapta sau de extremă-stânga în țară ar duce la prăbușirea economiei și, în cele din urmă, la o creștere uluitoare a impozitelor. În același timp, alianța pro-guvernamentală are sprijinul a doar 20% dintre potențialii alegători. Iar forțele franceze de stânga au sprijinul a 22% din cetățenii francezi.

Este probabil ca sloganurile politice să influențeze puternic deciziile alegătorilor, deoarece același sondaj arată că acțiunile viitoare ale coaliției Le Pen de creștere a nivelului de trai și de reducere a inflației sunt creditate de cel mai mare număr de alegători. În același timp, dovezile sugerează că activitatea cea mai de succes a lui Macron a fost reducerea șomajului. Sub conducerea sa, rata șomajului a scăzut la minimul ultimilor 15 ani, dar a crescut ușor anul trecut.

Potrivit observatorilor, această abordare a rezolvării celor mai importante probleme ale Franței este o încercare disperată a electoratului de a încerca ceva nou pe fondul promisiunilor neonorate ale altor forțe.

Ce va schimba mai întâi extrema dreaptă în economie?

În primul rând, politicienii conduși de Le Pen anunță o reducere imediată a nivelului taxei pe valoarea adăugată pentru energie și combustibil. De asemenea, partidul intenționează să anuleze creșterea vârstei de pensionare introdusă de Macron dacă va câștiga alegerile. În acest caz, francezii se vor pensiona la vârsta de 62 de ani, în loc de 64, așa cum prevede legea în prezent. Potrivit analiștilor, astfel de măsuri vor costa bugetul francez cel puțin 20-30 de miliarde de euro anual.

Francezii s-a mobilizat după ce președintele Emmanuel Macron a convocat alegerile legislative anticipate. De pe data de 10 iunie s-au înregistrat peste un milion de cereri de vot prin procură față de același tip de alegeri, cele din 2022.

Ministerul de Interne spune că sunt aproximativ de 6 ori mai multe cereri de vot prin procură.

Prezența la urne este foarte importantă pentru că arată un tablou al distribuției numărului de deputați și modul în care se pot face alianțe sau se negociază susțineri pentru turul al doilea, cel din 7 iulie, în toate cele 577 de circumscripții.

Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Ifop-Fiducial pentru LCI, Le Figaro și Sud Radio, prezența la urne în primul tur este estimată la aproximativ 64%. Același sondaj indică o ierarhie care nu s-a schimbat chiar dacă unele procente, deloc semnificative, s-au mai mișcat puțin în sus sau în jos.

Pe prima poziția se menține Adunarea Națională (RN), extrema dreaptă franceză, cu 34%, pe locul al doilea Noul Front Popular, alianță care reunește Franța Nesupusă (LFI), stânga populistă, extremă, socialiștii, comuniștii și ecologiștii, cu 29%. Pe locul al treilea se regăsește majoritatea prezidențială care candidează sub genericul Împreună pentru Republică (Ensemble pour la République) cu 22%.

"Două blocuri de extreme" care se hrănesc reciproc

Premierul Gabriel Attal, implicat direct în campania electorală, a prezentat programul și măsurile pe care le are în vedere pentru Franța.

Prezent la Marsilia, Gabriel Attal a vorbit despre "două blocuri de extreme" care se hrănesc reciproc "pentru că alimentează diviziunile dintre francezi. Există o majoritate a francezilor care nu doresc să fie prinși în acest clește’’, a spus Gabriel Attal.

El le cere francezilor să-l aleagă prim ministru, într-un moment destul de dificil pentru Emmanuel Macron și majoritatea prezidențială. Fostul premier Édouard Philippe l-a acuzat pe liderul de la Élysée că a "ucis majoritatea prezidențială" prin decizia de a dizolva Adunarea Națională.

Jordan Bardella, de la Adunarea Națională, de extrema dreaptă, este foarte mult pe teren pentru a-și prezenta oferta electorală și măsurile pe care le va lua dacă va ajunge prim ministru, cu o condiție, aceea de a întruni majoritatea absolută.

Și Noul Front Popular folosește întreaga gamă de promisiuni. Alianța a detaliat modul în care va finanța programul său "credibil şi fezabil" dar criticat de majoritate şi de cei din mediul de afaceri care denunţă o adevărată lovitură de ciocan din punct de vedere fiscal.

De exemplu, obiectivul fixării vârstei de pensionare la 60 de ani, creşterea cu 200 de euro a salariului minim din Franța, precum și alte asemenea măsuri care înseamnă cheltuieli bugetare foarte mari, într-un moment în care Franța are și așa probleme de deficit. Efortul bugetar estimat de economiștii Noului Front Popular ar fi de peste 125 de miliarde de euro pe parcursul a trei ani. Dar de unde vor să facă rost de fonduri, se întreabă analiștii.

O sursă ar fi, în opinia lor, impozitarea celor bogați, mult discutatul ISF (impôt de solidarité sur la fortune) care ar aduce bugetului "230 de miliarde de venituri pentru stat" printr-un’’ impuls pentru activitate", după cum crede Jean-Luc Mélanchon.

Programele economice de stânga şi ale extremei drepte, care trezesc preocuparea cercurilor economice şi financiare, sunt principalul unghi de atac al majorităţii împotriva oponenţilor săi.