Alburnus Maior solicită suspendarea executării cererii MCIN de amânare a includerii Roşiei Montane pe Lista UNESCO
Asociaţia Alburnus Maior a solicitat Curţii de Apel (CA) Alba Iulia suspendarea executării actului administrativ emis de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) privind cererea de amânare a procedurii de includere a sitului Roşia Montană pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, instanţa urmând să se pronunţe în acest sens vineri.
Pe rolul CA Alba Iulia s-a aflat luni cererea prin care Alburnus Maior a solicitat instanţei să suspende efectele deciziei Ministerului Culturii de amânare a procedurii de includere a sitului Roşia Montană în Lista UNESCO iar această suspendare să producă efecte până când va fi soluţionat litigiul existent între Asociaţie şi minister, care are ca obiect tocmai anularea, revocarea integrală a acestei decizii.
Purtătorul de cuvânt al CA Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, pentru AGERPRES, că instanţa se va pronunţa vineri cu privire la cererea de suspendare a executării actului administrative emis de MCIN.
"Azi s-a luat în discuţie (cererea - n.r.) iar instanţa a amânat pentru vineri pronunţarea", a afirmat Cosmin Muntean.
Anterior cererii depuse la instanţă, Alburnus Maior a făcut o plângere prealabilă, în contencios administrativ, împotriva deciziei Ministerului Culturii. Ca urmare a acestei plângeri prealabile, Asociaţia a formulat către CA Alba Iulia, tot în baza contenciosului administrativ, o cerere de suspendare a amânării acestei proceduri de includere a sitului, astfel încât suspendarea să producă efecte până la pronunţarea instanţei în soluţionarea pe fond a acestui litigiu.
Cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul căreia vor fi alese alege noile situri ce vor fi înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, a debutat duminică în Bahrain. Analiza va începe pe 29 iunie şi ar putea să se întindă pe durata a două zile.
Peisajul minier din Roşia Montană este propus pentru o înscriere simultană pe lista siturilor culturale şi pe lista siturilor periclitate.
Potrivit unor informaţii apărute în presă, Guvernul ar fi solicitat UNESCO să amâne procedura de includere pe lista UNESCO a sitului Roşia Montană, invocând existenţa unui litigiu juridic cu Gabriel Resources.
În 8 iunie, fostul premier Dacian Cioloş a susţinut că includerea sitului Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu creşte riscul arbitrajului în litigiul în care este implicată România, ci ar fi o recunoaştere oficială internaţională a valorii patrimoniului cultural şi natural şi ar deschide pentru zonă oportunităţi de finanţare.
Dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost trimis UNESCO în ianuarie 2017.
''Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii, Corina Şuteu, după informarea şi consultarea premierului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe'', menţiona, la vremea respectivă, Ministerul Culturii.
Potrivit site-ului instituţiei, "depunerea dosarului 'Roşia Montană' la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO) şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016".
În prezent, România are şase poziţii culturale şi una naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
