Osemintele celor trei partizani uciși prin împușcare de Securitate în 8 martie 1949 sub Piatra Craivii, la Cricău, au fost descoperite, marți, în cadrul unei acțiuni de investigații arheologice organizate de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Sursa foto: iiccr.ro

Coordonatorul acțiunii, arheolog Gheorghe Petrov, a declarat, pentru AGERPRES, că rămășițele au fost descoperite, într-o groapă comună, la o adâncime mai mică de o jumătate de metru. 'Este cea mai superficială înhumare pe care am întâlnit-o până în prezent în cadrul unor astfel de acțiuni' , a afirmat Gheorghe Petrov.

Investigațiile s-au desfășurat în prezența unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție sesizată de IICCMER în privința acestui caz. Urmează ca miercuri osemintele să fie ridicate de către Serviciul Județean de Medicină Legală Alba, nu înainte însă ca un preot să oficieze la fața locului și o slujbă religioasă.

Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu au fost surprinși de trupele Securității în 8 martie 1949 într-o locuință sezonieră, într-o poiană situată sub Piatra Craivii, în locul Bogoloaia, unde se retrăseseră după ce cu câteva zile înainte a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea își avea baza. A avut loc o confruntare armată, în urma căreia trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri, menționează un comunicat al IICMER.

După confruntare, cadavrele celor trei au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în 13 martie, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, iar un ofițer a ținut o cuvântare, arătând celor prezenți că toți cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârșească la fel ca și cei morți.

Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de către un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui pârău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Pârăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost uciși, nefiind niciodată marcată la suprafața solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului la fața locului, fiind verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren.

Liderul grupării, Ștefan Popa, fiul de preot ortodox, a fost ofițer în Armata Regală și veteran de război. După terminarea războiului s-a înscris la Facultatea de Drept, din Cluj, unde și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, a fost dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, el s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, unde a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

Cea de-a doua victimă este Nicolae Moldovan, care, în timpul studiilor în Drept, la Cluj, s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu, alăturându-se lui Ștefan Popa. Cornel Pascu, fost învățător, a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.

Ceilalți doi partizani care au fost luați prizonieri atunci au fost Ioan Scridon, care în septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împușcare, sentință executată o lună mai târziu, și Alexandru Maxim, condamnat la muncă silnică pe viață și confiscarea averii. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în județul Bistrița-Năsăud și ucis. Nu se cunoaște locul unde a fost înhumat.

Cercetările de la Cricău au fost efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.

AGERPRES / (AS — autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)