O așezare veche de șapte milenii, din neolitic, și un cimitir de incinerație de trei milenii, din prima epocă a fierului, au fost descoperite în zona Limba-Oarda, în apropiere de Alba Iulia, în timpul cercetărilor de descărcare de sarcină arheologică a unui teren pe care va fi traseul autostrăzii Sebeș-Turda.

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Este vorba de o așezare neolitică ce își avea vatra pe malul Mureșului.

"Investigăm un sat neolitic aparținând culturii Vinca. Ca orizont cronologic, vorbim de o vechime de șapte mii de ani. S-au identificat o serie de locuințe de suprafață, locuințe adâncite, fiecare cu inventarul specific și tipic", a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Municipal "Ioan Raica" Sebeș, Radu Totoianu.

Acesta a menționat că până în prezent au fost identificate peste 130 de complexe arheologice.

"Nu toate sunt locuințe. După o inventariere mai amănunțită, vom putea spune exact care sunt locuințe sau care sunt numai gropi menajere. Locuințe de suprafață sunt peste 20 până în prezent", a precizat Totoianu.

Arheologii au scos la iveală și o serie de locuințe adâncite de tip bordei. La unele dintre ele se observă încă și urmele parilor care susțineau acoperișul.

Sub o locuință de suprafață, cercetările au scos la iveală ceea ce arheologii bănuiesc că este mormântul unui copil. Acesta a fost înmormântat, sub podină, într-o cistă formată din pereți din lut. Inventarul mormântului cuprinde în jur de 70-80 de mărgele din scoici și malachit. Practic, este una din cele mai vechi folosiri a malachitului în România.

Arheologii au descoperit și un trofeu de acum șapte mii de ani, un cap de bour, o premieră pentru teritoriul Transilvaniei. Este o depunere de craniu de bour, cu coarnele foarte bine păstrate, astfel de trofee ornamentând sanctuarele epocii respective.

Colectivul de cercetare a descoperit mii de artefacte, din ceramică, os, piatră, corn, piese specifice unui sit arheologic neolitic. Potrivit lui Totoianu, tot inventarul va intra în colecțiile muzeului din Sebeș.

Suprafața afectată de construcția autostrăzii are în jur de 30-35 de hectare.

"Situl este mult mai mare, el continuă și dincolo de aceste limite în care va fi construită autostrada, și sperăm ca, ulterior, să investigăm și acolo, în funcție de posibilitățile care vor exista la un moment sau altul", a afirmat Radu Totoianu.

Stratigrafia sitului variază, de la aproximativ 60-70 de centimetri, de unde încep depunerile arheologice, putându-se ajunge, pe fundul unor complexe mai adânci, până către 3-3,5 metri, a menționat muzeograful.

La marginea sitului neolitic, au fost descoperite și o așezare din prima epocă a fierului și un cimitir, cu cinci morminte de incinerație.

"Cea mai nouă descoperire este un cimitir de incinerație, din prima epocă a fierului, format din cinci morminte, cu resturile incinerate depuse în urnă. Este și o etapă mai recentă de locuire de acum trei mii de ani", a precizat Cristian Popa, lector la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.

Într-unul dintre morminte sunt vizibile două vase depuse unul în celălalt, iar în altul se mai vede doar amprenta vasului.

Situl de la Limba se află pe lista siturilor arheologice, fiind catalogat ca monument istoric de categoria B. La Limba s-au făcut săpături încă din deceniul al patrulea al secolului trecut, săpături care au fost reluate după 1990.

AGERPRES/(A, AS — autor: Marinela Brumar, editor: Nona Jalbă, editor online: Andreea Lăzăroiu)