ALARMĂ PSD l-a scos pe președinte, șeful Armatei, din procedura de revocare a șefului serviciului de informații al armatei

ALARMĂ PSD l-a scos pe președinte, șeful Armatei, din procedura de revocare a șefului serviciului de informații al armatei

Alarmă! PSD l-a scos pe președinte, șeful Armatei, din procedura de revocare a șefului serviciului de informații al armatei. Presedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului legea ce modifica organizarea si functionarea Ministerului Apararii, informeaza Administratia Prezidentiala.

Printre problemele sesizate de seful statului este aceea ca in lege se prevede ca seful Directiei generale de informatii a apararii este numit de catre ministrul apararii nationale, cu avizul CSAT-ului condus acum de Iohannis, dar acesta poate fi dat afara doar prin orin al ministrului apararii. 

De asemenea, presedintele spune ca actul normativ ce modifica legea 346 privind organizarea si Functionarea MApN a fost adoptata cu modificari majore fata de forma care a trecut tacit de Senat. 

In plus, argumenteaza seful statului, noile prevederi legislative "nu se coreleaza cu alte dispozitii in materie, golind de continut institutii constitutionale fundamentale si fiind susceptibile sa genereze disfunctionalitati in sistem." 

Cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii trimisa de Klaus Iohannis:

"Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii vizeaza redefinirea unor termeni, precum si modificarea unor structuri, atributii si responsabilitati ale Ministerului Apararii Nationale. Consideram ca este necesar ca aceste interventii legislative sa fie reanalizate de catre Parlament, pe de o parte, din perspectiva respectarii principiului bicameralismului prevazut de art. 61 din Constitutie, iar pe de alta parte, intrucat acestea nu se coreleaza cu alte dispozitii in materie, golind de continut institutii constitutionale fundamentale si fiind susceptibile sa genereze disfunctionalitati in sistem.

La data de 28 februarie 2017, Camera Deputatilor a adoptat tacit, in forma inaintata de initiator si avizata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale. In sedinta din 2 mai a.c. Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat actul normativ mentionat, cu modificari si completari majore fata de forma primei Camere, ce insumeaza un numar total de 38 de amendamente din cele de 56 de puncte de interventie asupra Legii nr. 346/2006, ce se constituie in tot atatea modificari adoptate de Senat fata de forma Camerei Deputatilor.

Aceste modificari si completari majore sunt, totodata, de natura sa contribuie la crearea unei configuratii semnificativ diferite fata de forma primei Camere competente cu privire la atributiile Ministerului Apararii Nationale, functionarea structurilor din cadrul acestuia, precum si cu privire la rolul CSAT. Principiul constitutional al bicameralismului, care nu permite ca o singura Camera, respectiv Camera decizionala, sa legifereze in mod exclusiv, impune ca si prima Camera sa se pronunte cu privire la interventiile legislative adoptate de Senat.

Interventiile legislative asupra actelor normative ce vizeaza structuri cu atributii in domeniul securitatii nationale impun o atenta analiza din perspectiva rolului si prerogativelor CSAT. Potrivit art. 119 din Constitutie, CSAT organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de restabilire a pacii. In scopul indeplinirii rolului sau constitutional, CSAT exercita o serie de atributii, stabilite atat prin legea sa organica, cat si prin alte legi speciale. In exercitarea atributiilor sale, CSAT adopta hotarari, care sunt obligatorii pentru autoritatile sau institutiile publice la care se refera si care raspund, in conditiile legii, de masurile pe care le-au luat pentru punerea in aplicare a lor.

Totodata, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, printre organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale este mentionat expres Ministerul Apararii Nationale. De asemenea, in conformitate cu art. 6 alin. (2) din acelasi act normativ, activitatea acestor organe de stat, inclusiv a Ministerului Apararii Nationale, este organizata si coordonata de catre CSAT. Pentru aceste argumente, semnalam ca unele dintre modificarile si completarile aduse Legii nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale, prin faptul ca elimina CSAT din procesul decizional, sunt de natura sa afecteze functionarea acestei institutii constitutionale fundamentale din perspectiva indeplinirii tuturor actiunilor concrete de organizare si coordonare unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si securitatea nationala.

Potrivit art. I pct. 14 din legea transmisa la promulgare - alin. (3) al art. 13 din Legea nr. 346/2006 - directorul general al Directiei generale de informatii a apararii este numit de catre ministrul apararii nationale, cu avizul CSAT, iar eliberarea acestuia din functie urmeaza a se realiza numai prin ordin al ministrului apararii nationale.

Directia generala de informatii a apararii reprezinta o structura din domeniul de aparare a tarii, organizata in cadrul Ministerului Apararii Nationale. In acest sens, art. I pct. 14 din legea transmisa la promulgare - art. 13 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 - prevede ca Directia generala de informatii a apararii asigura obtinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea si valorificarea informatiilor si datelor referitoare la factorii de risc si amenintarile interne si externe, militare si non-militare, care pot afecta securitatea nationala in domeniul militar, actioneaza pentru prevenirea, descurajarea si contracararea oricaror riscuri sau amenintari care pot afecta securitatea nationala a Romaniei in domeniul militar, coordoneaza aplicarea masurilor contrainformative si cooperarea atat cu serviciile/structurile departamentale nationale si de informatii, cat si cu cele ale statelor membre ale aliantelor, coalitiilor si organizatiilor internationale la care Romania este parte si elaboreaza politicile, coordoneaza si controleaza, la nivelul Ministerului Apararii Nationale, potrivit legii, activitatile referitoare la protectia informatiilor clasificate nationale, NATO, UE si a informatiilor clasificate care fac obiectul tratatelor, intelegerilor si acordurilor bilaterale sau multilaterale in domeniul apararii la care Romania este parte.

Interventiile legislative operate in cuprinsul legii transmise la promulgare asupra art. 13 din Legea nr. 346/2006 sunt susceptibile de cel putin doua observatii. In primul rand, din modul in care au fost regandite atributiile Directiei generale de informatii a apararii rezulta ca aceasta se afla in slujba apararii tarii si nu numai a armatei, in general, conferindu-i-se astfel pozitia logistica si structurala a unitatilor din sfera entitatilor apartinand apararii tarii si securitatii nationale. O asemenea sfera de competenta nu justifica optiunea legiuitorului pentru schimbarea procedurii de numire/eliberare a directorului acestei directii in sensul diminuarii rolului CSAT. In al doilea rand, solutia legislativa preconizata la art. 13 alin. (3) din Legea nr. 346/2006 este in evidenta discordanta si cu prevederile legale incidente raportului dintre CSAT si structurile de informatii cu atributii specifice domeniilor lor de activitate (art. 9 din Legea nr. 51/1991).

Coroborand ansamblul prevederilor legale mentionate cu cele constitutionale referitoare la rolul CSAT, rezulta ca functionarea acestei Directii generale de informatii a apararii, inclusiv procedura de numire/eliberare din functie a directorului general, trebuie supusa aprobarii CSAT. Totodata, prin excluderea prezentei active a CSAT din procedura de eliberare din functie a directorului general, apreciem ca ne aflam in fata unei masuri vadite de diminuare a rolului constitutional si legal al CSAT.

La art. I pct. 55 din legea transmisa la promulgare - art. 561 nou introdus - se prevede ca ministrul apararii nationale este abilitat sa emita ordine si instructiuni privind, printre altele, si mobilizarea Armatei Romaniei. Fata de prevederile art. 92 alin. (1) si (2) coroborate cu cele art. 119 din Constitutie, consideram ca se impune clarificarea acestei norme, in sensul precizarii conditiilor de emitere a ordinelor si instructiunilor care vizeaza mobilizarea armatei Romaniei si anume al introducerii avizului expres al CSAT in aceasta situatie.

Potrivit art. I pct. 55 din legea transmisa la promulgare - art. 57 alin. (2) din Legea nr. 346/2006 - numarul de posturi ale Ministerului Apararii Nationale, finantate de la bugetul de stat, se stabileste prin documentele de planificare a apararii, aprobate potrivit legii. In opinia noastra, norma este lipsita de claritate si precizie, fiind de natura a afecta principiul securitatii raporturilor juridice, intrucat nu rezulta expres care este actul prin care Ministerul Apararii Nationale exercita aceasta atributie si care este rolul CSAT in cadrul acestei proceduri. In acest sens, semnalam ca reglementarea in vigoare prevede expres avizul CSAT, dispozitie in acord si cu art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Legea transmisa la promulgare contine si alte neclaritati. Astfel, la art. I pct. 4 din lege - art. 5 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 - este folosita exclusiv sintagma ￯mentinerea capacitatii de lupta￯ desi in documentele de planificare a apararii (Carta Alba a Apararii), printre misiunile Armatei Romaniei figureaza si alte operatii decat razboiul, cum sunt: sprijinirea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, in situatii de urgenta, acordarea de asistenta populatiei, asigurarea managementului consecintelor dezastrelor si a accidentelor tehnologice. In acest sens, apreciem ca este necesar ca aceasta reglementare sa utilizeze conceptul de ￯capacitate operationala￯.

Totodata, la art. I pct. 12 din legea transmisa la promulgare - art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2006 - se prevede ca Statul Major al Apararii asigura asistenta psihologica si realizarea sprijinului medical operational in Armata Romaniei, fara a se preciza prin intermediul caror structuri. Consideram ca aceste prevederi trebuie corelate cu cele referitoare la atributiile Directiei medicale (art. I pct. 22 din legea transmisa la promulgare - art. 20 din Legea nr. 346/2006).

Intr-o alta ordine de idei, legea transmisa la promulgare modifica si/sau completeaza 44 din cele 59 de articole ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii, introduce 13 noi articole si abroga 6 articole din aceasta.

Amploarea modificarilor si completarilor aduse Legii nr. 346/2006, ce schimba conceptia generala si afecteaza caracterul unitar al acesteia, poate atrage incidenta dispozitiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit carora, in masura in care modificarea sau completarea actului normativ in discutie afecteaza caracterul sau unitar sau daca priveste cea mai mare parte a reglementarii in cauza, acesta se inlocuieste cu o noua reglementare, urmand ca reglementarea initiala sa fie in intregime abrogata.

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii."
 


populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”