ALARMĂ Proiect de lege CONTROVERSAT de dezincriminare a conflictului de interese pe ordinea de zi a Comisiei Juridice
Deputatii juristi urmeaza sa dezbata un proiect de lege de modificare a Codului Penal care dateaza din 2014, deja adoptat de Senat in mod tacit, prin care practic se dezincrimineaza infractiunea de conflict de interese in cazul ocuparii de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta si al exercitarii atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora. HotNews.ro scria in 2015, cand ar fi trebuit sa fie dezbatut, ca de acest proiect ar putea beneficia Victor Ponta. DNA a criticat la acea vreme initiativa.
** Proiectul face parte dintr-o serie intreaga de initiative care vizeaza codul penal si de procedura penala, ramase in sertarul Comisiei Juridice - peste 20 - dupa o sedinta din iunie 2015.
Proiectul de Lege pentru modificarea art. 301 si art. 308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost adoptat tacit de Senat in 30 martie 2015. In prezent se afla in Camera Deputatilor, care este forul decizional.
Proiectul este primul pe ordinea de zi a comisiei. Potrivit precizarilor Comisiei Juridice, la acest proiect au fost depuse si amendamente, care ar urma sa fie dezbatute marti.
Initiatorii proiectului sunt cinci deputati si senatori, majoritatea fosti parlamentari: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc (a fost ales pentru un nou mandat), deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.
In forma actuala, Conflictul de interese este definit, la art. 301 din Codul Penal, astfel:
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. (2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Prin initiativa legislativa, cei cinci parlamentari propun modificarea titlului articolului 301 prin inlocuirea sintagmei "Conflictul de interese" cu sintagma "Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane", precum si modificarea alin. (2) in sensul adaugarii unor situatii pentru care dispozitiile alin. (1) sa nu fie aplicabile:
La articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
"Art.301 - Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;
c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora."
De asemenea, se propune eliminarea din Art. 308 din Codul Penal a trimiterii la Art. 301.
Art. 308, privind Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane, prevede in prezent:
"(1) Dispozitiile art. 289 - 292, 297 - 301 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute in art. 175 alin.(2) sau in cadrul oricarei persoane juridice. (2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime".
In expunerea de motive, initiatorii proiectului de lege sustin ca "punerea in aplicare a dispozitiilor art. 301 coroborate cu cele ale art. 308 din Codul penal ar avea implicatii deosebite asupra persoanelor aflate in exercitarea atributiilor de serviciu, producand efecte negative la nivelul tuturor persoanelor juridice prin periclitarea bunei desfasurari a activitatii acestora".
Amintim ca, pe 8 martie, parlamentarii au votat o modificare la Legea statutului deputatilor si senatorilor prin care obtin o derogare de la Codul Penal in sensul in care nu mai este conflict de interese angajarea la cabinete a persoanelor cu care acestia au lucrat in ultimii cinci ani.
Ce argumenteaza initiatorii in Expunerea de motive:
"Din analiza acestui text (art. 301 privind Conflictul de interese - n.r.) se observa folosirea expresiei "folos patrimonial" la modul general, fara a distinge intre un folos material necuvenit, dobandit ca urmare a unei decizii nelegale si unul obtinut in conditiile legii. Pe cale de interpretare, rezulta ca orice decizie a functionarului public luata chiar in mod legal, ca urmare a atributiilor ce ii revin potrivit functiei pe care o detine in acel moment, in urma careia se obtine un folos material de catre o persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani poate fi calificata ca infractiune. In acest sens, exemplificam cazul unui functionar public care acorda unele drepturi salariale legale (deci un folos patrimonial) unei persoane aflate in subordinea sa cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani.
Totodata, art. 308 "Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane" din Codul penal prevede ca dispozitiile art. 301 din aceeasi norma legala, privitoare la functionarii publici, se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice, in cazul savarsirii acestor fapte limitele speciale ale pedepsei reducandu-se cu o treime.
Astfel, prin prevederile art. 308, infractiunile au fost extinse si cu privire la indivizii care isi desfasoara activitatea profesionala in cadrul persoanelor juridice de drept privat, ceea ce inseamna ca, de exemplu, in cadrul unor societati comerciale, fapta persoanei care in exercitarea atributiei de serviciu a decis angajarea unui apropiat, respectiv a unei rude, poate fi calificata ca infractiune, aceasta fapta fiind incadrata si sanctionata potrivit legii penale. Or, pentru a fi calificata ca infractiune, decizia trebuie sa fie nelegala si sa prezinte un grad de pericol social. In cazul mentionat se observa ca fapta nu aduce atingere valorilor aparate de legea penala.
In contextul aspectelor anterior mentionate, se constata ca actualul cadrul legal in materie penala poate produce drept consecinte juridice calificarea ca infractiune, dintre care, cu titlu de exemplu enumeram urmatoarele:
- reangajarea de catre Presedintele Romaniei sau de catre deputati si senatori a consilierilor cu care s-au aflat in raporturi de munca intr-un mandat anterior;
- alegerea de catre judecatorii Curtii Constitutionale a presedintelui acesteia;
- numirea de catre Parlament a consilierilor de conturi, a presedintelui si a vicepresedintelui de la Curtea de Conturi;
- alegerea membrilor Birourilor permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului;
- alegerea presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
- alegerea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor;
- alegerea viceprimarilor si a vicepresedintilor consiliilor judetene;
- orice rotatie a cadrelor;
- orice acordare de prime sau alte drepturi legale;
- orice promovare sau avansare in functia decisa de catre superiorul ierarhic."
UPDATE Deputatii Marton Arpad (UDMR - unul dintre initiatorii proiectului de lege) si Ion Stelian-Cristian (USR) au depus amendamente la acest proiect.
Potrivit tabelului cu amendamente obtinut de HotNews.ro, deputatul USR afirma ca schimbarea denumirii infracțiunii din Conflict de interese în Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane nu se justifică.
El propune inlocuirea sintagmei "raporturi comerciale" in textul art. 301, vizata de CCR in decizie, sa fie inlocuita cu "raporturi de munca".
De asemenea, deputatul USR propune si modificarea alin. 2), astfel: "Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative", pentru o "o mai buna corelare cu alin. 1".
Astfel, daca amendamentul sau trece, se elimina lit b) si c), ceea ce face de fapt obiectul proiectului de lege si care presupune o dezincriminare a infractiunii de conflict de interese: "Se impune pentru evitarea scoaterii din sfera ilicitului penal a unor fapte grave legate de modalitatea de ocupare a unor funcții, având în vedere totodată și existența cauzei justificative cu aplicabilitate generală prevăzută de art. 21 din Codul penal referitoare la exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații."
La randul sau, deputatul Marton Arpad vrea sa isi modifice propriul proiect astfel:
1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.
Vezi mai jos tabelul cu amendamentele depuse pana la acest moment:
Tabel Amendamente Art. 301 - 308 Cod Penal
Pe data de 26 mai 2015, Departamentul National Antiocoruptie a reactionat fata de acest proiect de lege: "Adoptarea in varianta propusa si care urmeaza a fi dezbatuta in Parlamentul Romaniei ar duce la dezincriminarea infractiunii de conflict de interese , prevazuta in varianta actuala la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta in mod serios activitatea de combatere a coruptiei la nivel inalt. Astfel, in anumite cazuri, s-ar putea pronunta, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpati deja trimisi in judecata sau clasarea unor dosare aflate in instrumentare, in care sunt implicate persoane cu functii importante. Spre exemplu, persoane care, la data faptelor, aveau urmatoarele functii: presedintele CJ Constanta, presedintele CJ Braila, presedintele CJ Buzau, primarul mun. Constanta, prefectul judetului Suceava, presedintele CJ Hunedoara, primarul mun. Miercurea Ciuc, etc. Precizam ca infractiunea de conflict de interese face obiectul investigatiilor aflate in competenta DNA, atunci cand este asociata cu o infractiune de coruptie sau asimilata coruptiei. In acest moment sunt in lucru 99 de dosare avand ca obiect aceste fapte."
