ALARMĂ! Călăii Justiției, în frunte cu Toader, sunt în sediul PSD și măcelăresc legile!
ALARMĂ! Călăii Justiției, în frunte cu Toader, sunt în sediul PSD și măcelăresc legile! PSD modifică Ordonanţa de urgenţă pe justiţie înaintea ședinței de guvern de luni dimineață. Varianta propusă de Tudorel Toader nu e pe placul social-democraţilor. Ministrul Justiției se afla, duminică seară, la sediul PSD pentru discuții cu conducerea partidului. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu afirmă că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se află, duminică noapte, la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei care ar urma să fie pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de luni.
„Pot să vă spun în premieră că domnul ministrul se află la sediul partidului într-o discuţie şi cu membrii marcanţi ai partidului şi cu cei din coaliţie.”, a dezvăluit Cătălin Rădulescu.
Cătălin Rădulescu a spus, într-o intervenţie telefonică la B1 TV, că el a fost unul dintre cei care au lucrat, ca iniţiativă legislativă şi ca amendamente, şi la legile justiţiei, şi la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
"Deci o ordonanţă de genul ăsta sigur că ar pune şi ar impieta în primul rând activitatea noastră parlamentară şi ar fi o bătaie de joc faţă de munca pe care am depus-o noi acolo timp de trei ani de zile, ca să modificăm ce era de modificat", a susţinut el.
El a spus că în ordonanţă sunt patru lucruri "destul de grave": amânarea detaşării magistraţilor, amânarea pensionării magistraţilor, revocarea membrilor CSM şi răspunderea magistraţilor.
"Cu cine s-a sfătuit domnul ministru? Pentru că cu noi nu s-a sfătuit, cu niciunul dintre cei care am lucrat trei ani la aceste legi ale justitţiei, nici Şerban Nicolae nu ştie nimic, nici Florin Iordache nu ştie nimic, nici Nicolicea nu ştie nimic...Dacă are acordul coaliţiei? pentru că dacă nu are acordul coaliţiei dânsul iese dintr-o cutumă şi e destul de grav acest lucru. Şi dânsul trebuie să înţeleagă că cel puţin prin modificarea cu detaşările se încalcă decizia CCR-ului, ceea ce este destul de grav", a mai spus Rădulescu.
Augustin Lazăr desființează OUG-ul pe justiție: Dacă numirea și revocarea procurorilor șefi depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru
Ministerul Public, instituție condusă de procurorul general Augustin Lazăr, a remis în această noapte un punct de vedere privind proiectul ordonanței de urgență de modificare a legilor justiției, proiect făcut public de presă după ce a ajuns vineri la CSM. Comunicatul Ministerului Public arată că proiectul de OUG nu ”nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere”.
Mai mult, Parchetul General reclamă faptul că o provedere din OUG care atribuie ministrului Justiției calitatea de titular al acțiunii disciplinare creează riscul ca ”acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției să poată deveni o pârghie politică de dominare a justiției”.
Comunicatul integral:
„Văzând relatările din presă conform cărora, în ziua de 15.10.2018 va fi dezbătut în ședință de guvern, la propunerea Ministerului de Justiție, un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luând act de asemenea prin intermediul mass-mediei de proiectul susmenționat, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:
Ministerul Public atrage atenția asupra pericolului încălcării ordinii constituționale prin adoptarea unora dintre modificările propuse, astfel:
1. Introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiției organizează o procedură de selecție pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenței audierea candidaților se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere.
Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția, conferirea rolului decisiv ministrului de justiție în numirea procurorilor cu funcții de conducere mai degrabă slăbește decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor. Dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.
Se impune ca numirea procurorilor în funcțiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, așa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secției pentru procurori a C.S.M., formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiției, de către Președintele României.
2. Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni ,, o pârghie politică de dominare a justiției”.
3. Articolul VIII din proiectul de ordonanță de urgență, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanței, procurorii care funcționează în cadrul P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T. și D.N.A., precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă indeplinesc condițiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituție care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.
Arătăm că, atât numirea cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constitutional al judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T..”
