ALARMĂ! 2000 de magistrați vor pleca imediat din sistem, inclusiv 90% din judecătorii Înaltei Curți! SOS lansat de Forumul Judecătorilor
“Corpul magistraților va fi redus în proporție de cel puțin 25% (pe termen foarte scurt), va fi deprofesionalizat, prin renunțarea la examenele de promovare meritocratice, va fi surmenat, prin creșterea volumului de activitate, și va fi putea fi controlat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ”, se arata intr-un raport dat publicitatii de Forumul Magistratilor din Romania. Acestea ar fi efectele combinate ale unor reglementări votate in legile justitiei, despre care FRJ spune ca pot fi dezastruoase pentru magistratura din România. 2000 de magistrati ar urma sa paraseasca imediat sistemul, inclusiv 90% din judecatorii Inaltei Curti iar alti 2000 vor pleca in urmatorii cinci ani, in primul rand din cauza coborarii pragului de vechime la acordarea pensiei de serviciu de la 25 la 20 de ani, fara limita de varsta.
“În lipsa unor studii de impact minimale, aplicarea noilor dispoziții legislative va determina blocarea sistemului judiciar, prin deprofesionalizarea (înlăturarea meritocrației în privința promovărilor) și reducerea corpului magistraților, vulnerabilități dublate de o majorare artificială a activității”, se mai arata in raportul FJR.
Judecatorii atrag atentia ca daca s-ar fi realizat un studiu de impact inainte de modificarile la ligle justiei, s-ar fi identificat riscurile unor masuri combinate. Redam mai jos cele mai grave efecte identificate de FJR ale coborarii pragului acordarii pensiei de serviciu de la 25 de ani la 20 de ani de vechime, fara limita de varsta.
“Dublarea programului de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii (4 ani în loc de 2 ani), dublarea stagiului în magistratură (2 ani în loc de 1 an), creșterea vechimii în funcție necesare pentru promovarea la tribunale, curți de apel și ÎCCJ, precum și la parchetele de pe lângă acestea, DNA și DIICOT, coborârea pragului acordării pensiei de serviciu la 20 de ani, fără limită de vârstă, majorarea numărului de judecători în complet (dublarea numărului de judecători din completurile de contestații și majorarea de la 2 la 3 a judecătorilor din completurile de apel, fără a fi mărită schema instanțelor, ceea ce va duce la mărirea semnificativă a volumului de activitate pentru fiecare judecător de la instanțele superioare). În atare condiții, estimând că în jur de 2000 de magistrați, care se află la apogeul profesional, ar putea părăsi imediat sistemul (inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție), prin coborârea pragului acordării pensiei de serviciu și în condițiile în care cuantumul acesteia depășește deja substanțial indemnizațiile magistraților aflați în activitate, iar alți 2000 de magistrați ar urma să facă același lucru în următorii cinci ani, și coroborând aceste date cu existența a 3 ani în care niciun absolvent al Institutului Național al Magistraturii nu va mai putea deveni judecător sau procuror stagiar, este limpede că asistăm la o politică de resurse umane dezastruoasă promovată prin noile modificări legislative. De asemenea, nu este cert nici dacă numărul actual de magistrați care activează la instanțe și parchete inferioare gradului profesional pe care îl dețin va putea acoperi măcar în proporție de 10% posturile vacantate de la instanțele corespunzătoare gradului profesional, pentru restul acestor posturi, baza de selecție fiind micșorată considerabil ca urmare a măririi vechimii în funcție necesare participării la concursul de promovare. Nici pentru admiterea în magistratură situația nu va fi mai stabilă, baza de selecție fiind redusă și în prezent. Într-un astfel de context, soluția de avarie pentru ocuparea posturilor ce se vor vacanta va fi reprezentată de admiterea în magistratură prin interviu, formală, creată la momentul oportun prin mijlocul legislativ cel mai la îndemână posibil.”
Prin noile dispoziții privind ”legile justiției”, mai atrage atentia FJR, meritocrația va fi eliminată în magistratură, examenul de capacitate devenind subiectiv, 50% din nota finală constând în evaluarea „mapei profesionale”, promovarea efectivă la instanțele și parchetele superioare urmând a se face în baza unor criterii subiective, respectiv „evaluarea activității și conduitei din ultimii 3 ani”, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind dublată de un interviu formal susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eliminându-se probele scrise, cu caracter teoretic și/sau practic și instituindu-se un sistem de control evident al promovărilor.
Potrivit raportului elaborat de Forumul Judecatorilor din Romania, corpul magistraților va putea fi controlat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ, magistrații procurori își vor pierde de facto independența.
“Modificarea statutului procurorului, în sensul abrogării dispozițiilor legale care garantează independența (punctele 4, 5 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004), respectiv pierderea garanției stabilității, îi transformă pe aceștia, de facto, în simpli executanți ai dispozițiilor conducătorilor parchetelor, și, implicit, ai dispozițiilor ministrului justiției (punctul 38 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004)”, se mai arata in raport.
FRJ mai atrage atentia ca infiitarea Secției speciale pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ va permite redirecționarea a zeci de dosare de mare corupție, aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, prin simpla formulare a unor plângeri fictive împotriva unui magistrat, desființând pur și simplu activitatea DNA, lăudată constant de Rapoartele MCV.
“Evident că toate aceste modificări nu sunt deloc necesare într-o justiție a unui stat democratic, nefiind, sub nicio formă, benefice pentru sistemul judiciar și pentru societate, așa cum susține președintele Consiliului Superior al Magistraturii, d-na Simona Camelia Marcu, într-un interviu acordat publicației Q Magazine, în care se acreditează ideea potrivit căreia ”cele mai multe dintre modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr.304/2004 și nr.317/2004 vor fi benefice pentru sistemul judiciar și pentru societate”, mai scrie FJR in raport.
Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită public Parlamentului României să regândească modificările propuse și adoptate, să lanseze dezbaterea publică conform recomandărilor Comisiei Europene și să construiască un consens la scară largă, numai după efectuarea unor studii de impact credibile, care să analizeze, sub toate aspectele, efectele modificărilor propuse ”legilor justiției”.
