Armata rusă are o tradiție adânc înrădăcinată, și anume să mizeze pe cantitate în loc de calitate pentru a-și copleși inamicii declarați. Această tradiție este respectată și în Ucraina, unde speranțele Kremlinului pentru o victorie rapidă s-au năruit încă din primele zile ale invaziei. În plin recul pe câmpul de luptă, Rusia are nevoie de un ajutor militar substanțial pentru a recăpăta postura ofensivă pe teren, iar China încă rămâne un potențial colac de salvare pentru ea.

Angrenată într-un război de uzură, Rusia este obligată să dispună de capacități mai mari decât Ucraina în ceea ce privește înlocuirea echipamentelor și a munițiilor pentru a întoace situația în favoarea sa. Deocamdată, Ucraina pare în avantaj la acest capitol, în condițiile în care și-a asigurat un ajutor militar important - de la bocanci și căști până la tancuri și artilerie - din partea unei coaliții internaționale formate din 50 de țări. Rusia a reușit să cumpere arme doar de la câteva state paria, precum Iranul și Coreea de Nord.

Însă există o țară care ar putea ajuta mult mașina de război a Rusiei. Dacă China și-ar folosi stocurile militare și baza industrială pentru a sprijini Rusia împotriva Ucrainei, consecințele ar putea fi la fel de semnificative precum în cazul alegerii lui Mao Zedong de a trimite trei milioane de „voluntari” pentru a lupta în Războiul din Coreea, comentează jurnalistul Michael Peck, specializat în chestiuni de apărare, pentru publicația The Insider.

Rusia folosește mai multe arme și muniții decât produce

Artileria și armele cu rază lungă de acțiune, cum ar fi lansatoarele multiple de rachete, rămân „capacitatea critică care stă la baza armatei ruse”, potrivit unui raport publicat recent de Royal United Services Institute (RUSI), un centru de reflecție dedicat apărării cu sediul în Marea Britanie.

Totuși, Moscova și-a folosit în mod ineficient „stocul masiv de muniție”, risipindu-și obuzele și tunurile mai repede decât le poate fabrica, se arată în raportul RUSI.

Consecințele acestei abordări precare se reflectă pe teren. Comandantul Armatei 58 a Rusiei în Ucraina a fost de curând retras din post după ce s-a plâns de lacunele artileriei ruse, inclusiv de „lipsa focului de contrabaterie” și „lipsa stațiilor de recunoaștere a artileriei”.

Potrivit raportului RUSI, armata rusă s-a folosit de puterea de foc „ca o cârjă pentru a compensa” alte deficiențe tactice, iar în cazul imposibilității suplinirii ei ar putea avea dificultăți în a ține terenul.

„Poate că cel mai mare pericol pentru Ucraina în ceea ce privește traiectoria pe termen lung a forțelor ruse ar fi ca o altă țară să furnizeze Rusiei componente și personal pentru a-și suplimenta capacitatea de producție de muniții și tunuri”, avertizează RUSI.

China, un potențial colac de salvare pentru Rusia

China este probabil cea mai importantă țară care ar putea sări în ajutorul Rusiei. Ori, în pofida neutralității pretinse oficial în privința Ucrainei de către statul chinez, liderii săi și-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru Rusia și au pus umărul la rostogolirea propagandei de război a Kremlinului.

Cooperarea ruso-chineză în materie de artilerie are o istorie îndelungată. Armata chineză a folosit obuziere furnizate sau proiectate de sovietici și sisteme de rachete cu lansare multiplă pe tot parcursul Războiului Rece. În timp ce China își dezvoltă acum propria artilerie, multe dintre armele sale sunt de calibre folosite de armata rusă - inclusiv 152 mm, 130 mm și 122 mm -, ceea ce înseamnă că fabricile de armament din China ar putea produce obuze care ar fi oarecum compatibile cu munițiile rusești.

Încă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022, Statele Unite s-au arătat îngrijorate de posibilitatea ca statul chinez să ajute militar Rusia. Angajamentul Chinei de a nu vinde arme nici Ucrainei, nici Rusiei nu este respectat în realitate.

Datele vamale sunt clare. Mai multe firme chineze exportă în Rusia articole cu potențial uz militar, inclusiv puști de vânătoare, precum și cantități masive de praf de pușcă.

Dovezile de pe câmpul de luptă la fel. De câteva luni încoace, ucrainenii găsesc tot mai multe componente chinezești în armele folosite de ruși.

În acest context, Washingtonul avertizează că Beijingul ia în considerare să ajute Moscova cu obuze de artilerie.

Cinismul chinezilor în raport cu rușii

După conflictele și divergențele ideologice din perioada Războiului Rece, Moscova și Beijingul pozează de câțiva ani în parteneri apropiați. Relațiile dintre cele două părți s-au încălzit considerabil sub Vladimir Putin și Xi Jinping, permițându-le ambilor să se concentreze asupra rivalilor lor.

Cei doi lideri de stat își doresc să înlocuiască actualul sistem politic și economic global dominat de democrațiile liberale occidentale cu o ordine mondială mai prietenoasă cu autoritarismul. Vânzările de arme ale Chinei către Rusia - o inversare a tendinței istorice - ar aduce, de asemenea, numerar în economia chineză afectată de pandemia de COVID-19 și ar contribui la creșterea posturii agresive a armatei sale în direcția Taiwan, o insulă susținută de Statele Unite.

Pe de altă parte, deși China nu a condamnat invazia rusă din Ucraina, totuși are motive întemeiate să nu susțină în mod activ Rusia. Acordarea unui sprijin militar mai important pentru Rusia ar antagoniza nu doar Statele Unite, ci și Europa, care acum adoptă o linie mai dură asupra importurilor chinezești și a altor probleme generate de regimul lui Xi Jinping.

Din perspectivă cinică, regimul de la Beijing ar putea prefera ca Rusia să fie suficient de puternică pentru a devia resursele americane și europene din Pacific, dar suficient de slabă pentru a rămâne dependentă de China și mai puțin capabilă să contracareze expansiunea chineză în Asia Centrală și pe piața globală a armelor. Această perspectivă îi poate domoli și pe naționaliștii chinezi încă afectați de disputele istorice cu Rusia, conchide Michael Peck.