Frânată de lentoarea vaccinării anti-COVID-19 şi de politici de relansare mai puţin ambiţioase faţă de cele de peste Atlantic, economia europeană tinde să rămână în urma celei americane, iar experţii se tem că întârzierea nu va mai putea fi recuperată, potrivit unei analize a AFP.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit marţi semnificativ în creştere previziunile sale privind creşterea economiei SUA, care beneficiază de planul de relansare de 1.900 de miliarde de dolari al administraţiei preşedintelui Joe Biden şi de o campanie de vaccinare reuşită.

Activitatea economică în SUA a rezistat deja mai bine în faţa pandemiei în comparaţie cu cea a Uniunii Europene, aceasta şi datorită măsurilor de lockdown mai puţin dure, şi va reporni de asemenea mai repede. După o scădere de 3,5% anul trecut, PIB-ul SUA ar urma să crească anul acesta cu 6,4%, conform estimării FMI. Contrastul este vizibil faţă de zona euro, care în 2020 a înregistrat o scădere de 6,6% şi anul acesta creşterea ar urma să se plafoneze la 4,4%.

În timp ce economia chineză şi-a regăsit încă de anul trecut nivelul anterior pandemiei, cea a SUA va reuşi acest lucru în 2021, iar Europa va trebui să aştepte cel puţin până în vara lui 2022.

Uniunea Europeană ''a greşit cu adevărat în modul de gestionare a comenzilor de vaccinuri, iar faptul că nu ajungem la nivelul american sau britanic (în privinţa vaccinării anti-COVID-19 n.red) este dramatic'', remarcă Charlotte de Montpellier, economistă la banca ING.

În prezent, când SUA ridică restricţiile, Europa este sub noi lockdown-uri. În timp ce americanii încep să primească cecurile guvernamentale acordate în cadrul politicilor de relansare, statele UE încă nu au ratificat toate fondul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, greu negociat anul trecut, iar justiţia germană ameninţă să blocheze acest instrument în urma unor plângeri privind legalitatea sa.

Această situaţie a provocat vineri furia ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire. ''Cavaleria americană soseşte la timp, banii au sosit, acesta se întâmplă în SUA. Aş dori ca şi cavaleria europeană să ajungă la timp'', a spus oficialul francez.

Statele Unite ''vor avea în continuare un avânt foarte dinamic datorită unei stimulări bugetare extrem de importante. În mod clar, nu avem acest impuls suplimentar'' în Europa, mai constată Charlotte de Montpellier.

''Americanii distribuie imediat banii consumatorilor: 1.400 de dolari de persoană, respectiv 5.600 de dolari pentru o familie cu un copil, este ceva considerabil'', notează la rândul său Philippe Waechter, director de cercetare economică la Ostrum Asset Management. Desigur că UE a amortizat şocul pandemiei prin măsuri costisitoare de şomaj parţial care au salvat locurile de muncă, ''dar nu avem deloc impulsul creat de politica economică'', adaugă acesta.

După planul său de 1.900 de miliarde de dolari, preşedintele Joe Biden doreşte să mobilizeze încă 2.250 de miliarde pentru infrastructură şi 1.000 de miliarde pentru sănătate, educaţie şi combaterea sărăciei.

''Întârzierea pe care o acumulează Europa riscă să fie persistentă'', crede Philippe Waechter. Uniunea Europeană menţine un discurs ofensiv despre reformele pe care trebuie să le implementeze diferitele state membre, dar acestea sunt şi mai dificil de pus în practică într-o conjunctură degradată. ''Europa a rămas cu ideea că dacă apasă puţin mai mult acceleraţia, aceasta ar putea crea dezechilibre pe care va trebui apoi să le corecteze'', mai remarcă Waechter.

Liderii europeni au fost deja criticaţi după criza financiară din 2008 pentru restabilirea prea rapidă a rigorii bugetare, provocând astfel o recădere a economiei şi o creştere a deficitelor bugetare, în timp ce Statele Unite, epicentrul crizei, s-au redresat foarte repede.

''Aversiunea faţă de inflaţie, teama de deficite şi problemele de coordonare s-au conjugat pentru ca politica economică să prefere cu regularitate riscul de şomaj şi de pierdere a substanţei economice în faţa riscului unei supraîncălziri a economiei. Aşa s-a întâmplat mai ales după 2008, rezultatul fiind o revenire la recesiune. Ar fi criminal să cădem din nou în aceeaşi lacună'', sublinia recent într-un articol din Le Monde Jean Pisani-Ferry, cercetător asociat la institutul Bruegel. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii