Clericul musulman Fethullah Gulen, care trăiește de decenii retras într-un orășel din Statele Unite ale Americii (SUA), devenit inamicul declarat al lui Recep Tayyip Erdogan, este cel pe care președintele turc îl consideră adevăratul responsabil al tentativei de puci care a zguduit Turcia în noaptea de vineri spre sâmbătă, scrie duminică într-un comentariu AFP.

Abia sosit pe aeroportul din Istanbul, Erdogan l-a acuzat pe imam și mișcarea sa că sunt la originea unei tentative militare de lovitură de stat eșuate ce avea drept scop de a-l înlătura de la putere, acuzații ce au fost însă respinse.

În vârstă de 75 de ani, Gulen trăiește în Poconos, o regiune muntoasă și împădurită din Pennsylvania, în nord-estul SUA, din 1999. El este însă omul care conduce o puternică mișcare în Turcia, ce dispune de o uriașă rețea de școli (în Turcia, dar și peste tot în lume), de organizații neguvernamentale și de întreprinderi sub denumirea Hizmet (Serviciul, în limba turcă) și este foarte influentă în media, poliție și magistratură.

Hizmet funcționează un pic ca mormonii americani: ''Se ajută între ei în afaceri, au o mentalitate de misionar și un mare simț al afacerii'', explica în 2014 Sam Brannan, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS).

Un alt punct comun cu mormonii și care face din el puterea financiară a Hizmet este că toți simpatizanții săi trebuie să ofere timp sau bani organizației: de la studenți la mame de familie și până la oamenii de afaceri bogați.

În timp ce Erdogan relua controlul asupra situației sâmbătă dimineața, Gulen condamna, ''în termenii cei mai puternici'', tentativa de puci. Dar președintele afirmase deja că lovitura de stat este ''o revoltă în care statul paralel are, de asemenea, o parte'', expresie prin care făcea referire directă la predicator.

Când jurnaliștii de la New York Times l-au întrebat sâmbătă dacă unii dintre simpatizanții săi au participat la tentativa de puci, Gulen a răspuns că ''nu știe care sunt partizanii săi'' și că ''nu poate să se exprime în legătură cu vreo implicare a lor'', explicând că trăiește ''departe de Turcia de 30 de ani''. El a avansat chiar posibilitatea ca lovitura de stat să fi fost orchestrată de către însuși Erdogan, refuzând totodată ''să acuze fără probe''. ''Unii lideri organizează false atentate sinucigașe pentru a-și întări puterea și astfel de oameni au în cap acest tip de scenarii'', a declarat el.

Cei doi oameni au fost însă cândva aliați, când Erdogan a profitat de rețeaua lui Gulen pentru a ajunge la putere. Dar Gulen a devenit ''inamicul public numărul unu'' al omului foarte al Turciei după un scandal de corupție la sfârșitul lui 2013, care a afectat anturajul președintelui.

De atunci, Erdogan îl acuză pe imam c-a instaurat ''un stat paralel'' destinat să-l înlăture de la putere, ceea ce ''guleniștii'' neagă.

Predicatorul s-a instalat în SUA în 1999, înainte de a fi acuzat de trădare în țara sa natală. El duce o viață retrasă, apare rar în public și acordă puține interviuri în presă. Preceptele sale privind un islam deschis către educație și științe, precum și către dialogul interreligios i-au atras milioane de adepți, dar și suspiciuni din partea apărătorilor laicității Turciei.

Ruptura și reacția lui Erdogan a fost foarte puternică. Președintele a procedat la epurări în rândul a sute de ofițeri, inclusiv generali, a închis școli administrate de către Hizmet și a concediat mii de polițiști. Erdogan a reprimat, de asemenea, media pe care le suspecta că simpatizează cu Gulen.

AGERPRES