Candidatul prorus Igor Dodon a câștigat duminică alegerile prezidențiale din Republica Moldova, fostă republică sovietică ce traversează o profundă criză politică, învingând-o în cel de-al doilea tur de scrutin pe candidata proeuropeană Maia Sandu, comentează luni AFP.

'Am câștigat. Toată lumea a înțeles', a declarat Dodon în timpul unui briefing nocturn. Igor Dodon i-a mulțumit contracandidatei sale pentru o 'bună campanie electorală' și a felicitat-o pentru 'un rezultat lăudabil', promițând să țină cont de poziția alegătorilor Maiei Sandu.

Cu toate acestea, ambii candidați au estimat că scrutinul a fost 'prost organizat', denunțând lipsa de buletine de vot în secțiile de votare din diaspora.

Pentru prima dată după 1996, președintele Republicii Moldova, țară săracă, situată între România și Ucraina și având o populație de 3, 5 milioane de locuitori, a putut fi ales prin sufragiu universal. Scrutinul a fost supravegheat de peste 4.000 de observatori din Republica Moldova și din străinătate.

Aceste alegeri prezidențiale i-a mobilizat, de părți diferite ale baricadei, pe susținătorii unei apropieri de Rusia și pe cei ai integrării în Uniunea Europeană.

Dodon a promis că va modifica partea economică a Acordului de Asociere cu UE, semnat în 2014 de autoritățile proeuropene de la Chișinău, spre marea nemulțumire a Moscovei, și că va face în așa fel încât republica să 'poată face comerț cu Rusia la fel ca și cu UE'.

Acest acord a permis inclusiv deschiderea graduală a pieței europene pentru produsele moldovenești și, în prezent, jumătate din exporturile Republicii Moldova sunt absorbite de UE, amintește AFP.

Însă acest demers a suscitat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor și cărnii din Republica Moldova, penalizând astfel o populație care trăiește în principal din agricultură.

La rândul său, Maia Sandu a calificat acest acord drept 'bază pentru dezvoltarea țării', în special pentru a pune în funcțiune reforme și a lupta împotriva corupției.

Republica Moldova, a cărei populație este formată în proporție de 78% din românofoni și circa 14% ruși și ucraineni, este una dintre țările cele mai sărace din Europa, subliniază AFP. Circa 41% dintre locuitorii săi supraviețuiesc cu cinci dolari pe zi, potrivit Băncii Mondiale.

De asemenea, republica este zguduită de o profundă criză politică, după ce anul trecut s-a descoperit dispariția unui miliard de dolari din trei bănci de stat, adică echivalentul a 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al republicii.

Aceste dezvăluiri au provocat ample manifestații, care au reunit atât proeuropeni cât și proruși, reprezentanți ai forțelor de dreapta și de stânga. De atunci, s-au succedat trei guverne proeuropene, fără a reuși să calmeze furia moldovenilor, care consideră coruptă întreaga clasă politică.

'Puțin contează cine câștigă alegerile: cetățenii vor fi foarte dezamăgiți', prezicea analistul Vitali Andrievschi, directorul Institutului pentru Politică Eficientă, citat de AFP. 'Președintele are împuterniciri foarte restrânse și nu poate decide nimic fără parlament și fără guvern', a subliniat el.

AGERPRES