Belgrădenii, care au experiența sutelor de mii de refugiați din cauza războaielor sângeroase din timpul destrămării fostei Iugoslavii în anii 1990, i-au primit cu brațele deschise pe miile de imigranți din Orientul Mijlociu care trec prin capitala sârbă spre Europa de Vest, organizând colecte de ajutor constând în alimente, medicamente, apă și îmbrăcăminte, scrie miercuri într-un comentariu agenția France Presse.

Municipalitatea a deschis un centru de informare, de asistență medicală și de consiliere psihologică ce funcționează în trei limbi: arabă, urdu și farsi.

Bulversat după întâlnirea sa cu o familie de sirieni într-un parc, Gordan Paunovic s-a decis să acționeze, ca foarte mulți dintre concetățenii săi, care, marcați de conflictele din fosta Iugoslavie, au sărit în ajutorul miilor de imigranți aflați în trecere spre Europa de Vest.

''N-am dormit toată noaptea, ar fi trebuit să-i invit la mine, să le propun să facă un duș ?'', se întreba Paunovic, un celebru DJ de muzică tehno, după care s-a decis să se întoarcă în parc a doua zi, însoțit de soția sa Susanne Simon-Paunovic, profesoară de germană.

''Am adus o față de masă și un meniu adevărat, nu fast-food în plastic, ci ceva care să le amintească de masa adevărată în familie. Am mâncat în familie, ca prieteni'', a povestit Paunovic.

Gestul său nu este decât unul dintre primele ale unei serii de acte de solidaritate de care capitala sârbă a dat dovadă în ultimele săptămâni față de miile de imigranți în trecere spre o destinație unde ei speră să aibă o viață mai bună.

''Oamenii ne aduc fără întrerupere îmbrăcăminte, hrană, chiar și bani. Se joacă cu copiii noștri ajutându-i să uite un moment de ororile pe care noi le-am îndurat'', a declarat Hiba (28 de ani), originară din Siria.

Ea călătorește cu sora sa și cu cei trei nepoți ai săi spre Germania, unde trăiesc deja doi frați ai săi. De profesie juristă, Hiba speră, după ce se va instala, să-și aducă soțul și cei doi copii ai săi rămași în Damasc.

''După coșmarul trăit timp de trei zile la frontiera Macedoniei, unde poliția ne-a bătut, ne simțim bineveniți în Serbia. Când am intrat aici poliția le-a împărțit jucării copiilor'', a spus ea.

Sute de imigranți sirieni stau în parcurile învecinate cu gara din Belgrad, instalați pe gazon. Unii și-au ridicat corturile, alții își fac toaleta în mod rudimentar sau se răcoresc la rarele robinete cu apă potabilă. Copii de toate vârstele se apropie de belgrădeni care le oferă dulciuri. De aici, ei își vor continua periplul spre nord și la frontiera cu Ungaria.

Rețelele de socializare sârbe au avut un rol deloc neglijabil în mobilizarea și sensibilizarea populației.

''Amintirile despre război au contribuit la trezirea empatiei la oamenii de aici. Toți se străduiesc să ajute cum pot'', a afirmat d-na Simon-Paunovic. ''Când m-am dus la piață să cumpăr fructe pentru refugiați, vânzătorii au mai pus un kilogram sau două gratis când au auzit că sunt pentru ei'', a mai spus ea.

Dar, mai mult decât ajutorul material, timpul acordat acestor oameni nefericiți este cel care are cea mai mai mare importanță, este ea de părere. ''Ceea ce le sporește demnitatea este să te așezi și să mănânci cu ei, să petreci un timp cu ei, de aceasta au ei cea mai mare nevoie, este o formă de normalitate'', a subliniat Susanne Simon-Paunovic.

''Mesajele de mulțumire pe care ei le trimit după ce au sosit într-un port sigur n-au preț'', a afirmat dna Simon-Paunovic, rezidentă germană, care le dă lecții de limbă germană unor copii sirieni în tranzit și care desenează cu ei.

Dar nu toți dau dovadă de același entuziasm față de refugiați. Jelena Milic, care le acordă asistență refugiaților, a povestit că a primit mesaje xenofobe și de ură, chiar amenințări din cauza ajutorului pe care ea îl acordă imigranților.

Grupuri și partide politice de extrema dreaptă au făcut chiar apel la ridicarea unui gard la frontiera Serbiei cu Macedonia, asemănător celui pe care Ungaria a decis să-l ridice pentru a-i împiedica pe imigranți să intre pe teritoriul său. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii