Două reviste conservatoare americane au cerut administrației Trump să își retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România, invocând decizia „nedemocratică” a autorităților de la București de a bloca candidatura lui Călin Georgescu. Într-un interviu pentru hotnews.ro , experta în securitate Iulia Joja explică de ce semnalul poate fi unul important, avertizează că riscul unei astfel de retrageri crește cu fiecare zi și observă că autoritățile de la București ar trebui să discute, inclusiv public, planuri de contingență pentru această eventualitate, dar nu o fac.

Sub titlul „It’s Time to Cut Romania Off”, revista The American Conservative a publicat în 14 martie un articol în care a îndemnat administrația lui Donald Trump „se se decupleze de România” și să retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălniceanu. Autorul scrie că România „a sfidat dorințele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu”, prin decizia „antidemocratică” de a bloca candidatura acestuia. Dar merge mai departe și spune că baza este costisitoare și nu mai corespunde intereselor SUA.

După doar două zile, revista The National Interest a publicat un text asemănător, în care vorbește despre „anularea șocantă a alegerilor din România”, îi face un portret măgulitor lui Georgescu, menționează investițiile mari ale SUA în baza Kogălniceanu, care urmează să fie extinsă, și recomandă, de asemenea, retragerea trupelor din România.

Este aceasta o campanie? Mai ales că vine după declarațiile critice ale vicepreședintelui SUA JD Vance cu privire la România și după postările în serie ale lui Elon Musk în favoarea lui Călin Georgescu.

„Într-adevăr mai mult de un articol, două articole la un interval de câteva zile sugerează că este vorba de o campanie și dacă ne gândim, vedem și o suprapunere în tematică, pentru că este vorba despre baza de la Kogălniceanu. Asta, deși puteam să vorbim despre altă bază, cea de la Deveselu”, a explicat pentru HotNews Iulia Joja, profesoară adjunctă la universitățile Georgetown și George Washington din SUA.

Exercițiu militar la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, 4 ianuarie 2024. Foto: U.S. Army / Zuma Press / Profimedia

„Trebuie să înțelegem posibilele legături cu Rusia”

Cele două publicații, a spus Joja, sunt relativ importante, dar cresc în importanță în contextul actual în care vedem o administrație cu o politică punitivă legat de ceea ce ei numesc „legacy media” – presa tradițională.

Sub Trump, instituții media de tradiție precum Associated Press, New York Times sau Reuters „sunt respinse într-un mod fără precedent și destul de violent de către administrație și înlocuite cu alte outlet-uri de media convenționale dar mai ales neconvenționale precum podcasturi, cu așa-ziși jurnaliști care practic fac propagandă pentru această administrație”. „Pe acest fond, publicații care sunt ideologic extrem de apropiate de această administrație, precum The American Conservative, devin mai importante. Da, nu sunt niște autori de renume, dar publicațiile sunt importante”, a adăugat Joja.

Experta consideră că este important, de asemenea, să înțelegem posibilele legături și motivații, pentru că în ambele cazuri există o legătură directă între, fie autor, fie publisher-ul revistei, care au petrecut timp sau vin din Rusia.

• Fostul CEO al Center for the National Interest, Dimitri Simes, s-a născut la Moscova și, potrivit presei americane , a păstrat legăturile cu Rusia. Autorul articolului din The American Conservative, Anthony J. Constantini , are studii la Viena și un masterat în controlul armelor și în studii strategice la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg.

„Pentru Rusia, baza de la Kogălniceanu este o problemă reală”

Problematica costurilor financiare americane pentru baza de la Kogălniceanu este și ea falsă, pentru că aceste costuri pentru extinderea bazei vor fi preluate de către România, și nu de către Statele Unite, a spus ea.

De asemenea, a explicat experta, nu se pune problema în acest moment de extindere a contingentului american, care într-adevăr ar însemna mai multe costuri salariale spre exemplu.

În condițiile în care Statele Unite au baze peste tot în lume, unele cu costuri foarte mari, chiar și pe flancul estic, în Polonia, este greu de crezut că reducerea costurilor din România ar fi o prioritate financiară pentru Washington.

„Dar din punct de vedere strategic, este o chestiune extrem de importantă pentru Rusia”, a spus Joja.

„Pentru Rusia, o bază militară, una dintre cele mai mari baze militare NATO, în care pot fi găzduiți soldați occidentali, fie că aceștia sunt americani sau că sunt francezi, britanici sau germani, este o problemă reală”, a adăugat ea.

„Și atunci trebuie să ne gândim că nu există o coincidență, nu numai în ceea ce privește autorii și publicațiile, în legătura cu Rusia. Și că nu este o coincidență că retorica administrației Trump vizavi de întreaga problemă a flancului estic, a securității europene, a Ucrainei se suprapune cu interesele Rusiei”, a mai spus experta.

„Intelligence-ul rusesc ar avea toate motivele să împingă o politică care să ducă la prevenirea, chiar și cu date false, a extinderii bazei militare de la Kogălniceanu”, a concluzionat ea.

„Riscul retragerii există și pare să crească”

Pentru România, perspectiva unei retrageri americane, fie și parțiale, este un scenariu care trebuie luat în calcul.

„În diferite state europene se discută de câteva săptămâni, inclusiv public, despre diferite planuri de contingență pe care noi, cei de pe flancul estic și cei din Europa per ansamblu, trebuie să le facem în cazul în care ne vom confrunta cu o retragere parțială sau totală a trupelor americane din Europa”, a spus Joja, care a subliniat că „există acest risc și pare să crească”.

Retragerea americană este una dintre solicitările maximaliste adresate de Rusia de multă vreme, și una la care Kremlinul nu a renunțat.

„De aceea spun că riscul crește în fiecare săptămână, în baza afirmațiilor din partea oficialităților administrației Trump și noi, europenii, trebuie să ne facem planuri de contingență care să aibă în vedere aceste posibilități”, a întărit Joja.

Experta a sugerat că România trebuie să încerce să medieze cât mai mult relația cu SUA, dar că trebuie în același timp să discute despre riscul acestei retrageri și despre planurile alternative.

„Dați-mi voie în acest moment să-mi exprim îngrijorarea cu privire la faptul că atât președintele interimar, cât și candidații prezidențiali refuză să și discute despre acest subiect, care este unul urgent pentru cetățeni României”, a spus ea.

Ce trebuie să facă România?

În acest moment, crede Joja, autoritățile de la București ar trebui să trimită public o serie de mesaje – inclusiv faptul că această bază este construită pe buget românesc sau că românii, ca și ceilalți europeni, și-au dat viața în solidaritate cu americanii.

În acest context, ea a amintit de declarația lui JD Vance, care a vorbit despre statele europene ca despre niște țări oarecare, care nu au mai luptat într-un război de 30 de ani.

„Dincolo de lacunele majore ale vicepreședintelui american, aceasta este o insultă la adresa tuturor europenilor – au murit pe peste mulți europeni în războaiele americane, în care noi ne-am trimis trupe, cu scopul ca americanii să ne ajute când ne vor bate rușii la ușă”, a spus Joja.

Așadar, a adăugat ea, „aștept aceste poziționări ale oficialităților române, ar trebui să comunice public atât cu cetățenii din România, cât și cu administrația Trump, explicând pe un ton evident neconfruntativ și amintind aceste date reale, care sunt esențiale pentru securitatea națională”.

„Afirmații precum «România e mai sigură ca niciodată», cum a spus premierul Ciolacu, sunt ridicole în acest moment și iresponsabile”

Vestea bună este că Europa a început să facă pași pentru a-și asigura securitatea, a observat experta, care a indicat spre planul Ursulei von der Leyen de 800 de miliarde de euro pentru apărare, spre investițiile care se fac în industria de profil și spre ajutorul pentru Ucraina.

„Este un început sincer, la care nu aș fi îndrăznit să sper în urmă cu câteva săptămâni. Și este extrem de încurajator”, a spus ea.

Joja a atras însă din nou atenția asupra faptului că Guvernul României și Administrația Prezidențială sunt responsabile pentru negocierea și dezvoltarea planurilor de contingență necesare în cazul retragerii americane.

„Polonia discută în mod public despre variante în care, de exemplu, trupele americane, cele 10.000, sunt suplinite, în cazul în care părăsesc parțial Polonia, de trupe europene din statele cele mai mari.

„Și noi avem în România trupe franceze, avem foarte important trupe poloneze și contingente mai mici din alte state. Autoritățile române sunt responsabile pentru pentru negocierea acestor planuri de contingență, discutarea cu partenerii noștri europeni dacă pot suplini o parte din aceste trupe, în cazul în care se întâmplă așa ceva”, a spus ea.

Ea a subliniat că înțelege că candidații la prezidențiale trebuie să aibă grijă în poziționările pe care pe care și le asumă pe această chestiune.

„Dar avem autorități responsabile care nu sunt în această campanie și care ar trebui, au obligația, pentru că este deja ceasul al 12-lea, să înceapă să discute public, pe un ton care, evident, să nu creeze panică, dar să arate cetățenilor că se ocupă în mod activ de dezvoltarea de planuri pe contingență pentru a se asigura că populația României este cât se poate de sigură”, a adăugat experta.

„Afirmații precum «România e mai sigură ca niciodată» a premierului Ciolacu, sunt ridicole în acest moment și iresponsabile”, a concluzionat Joja.