Afacerile dintre interlopi și Statul Român
Camătă, furturi, contrabandă cu țigări, trafic de carne vie, de droguri, chiar de arme sunt numai câteva dintre îndeletnicirile interlopilor din România. Pentru astfel de fapte au devenit cunoscuți, arestați, condamnați, iar ei se mândresc cu asta.
Dar, pe lângă aceste infracțiuni, unii dintre ei au și alte ”surse de venit”. Iar Pandemia pare să le fi adus noi oportunități de afaceri.
O firmă care ar fi controlată de Sile Cămătaru va livra teste de salivă pentru școli
De curând, o firmă despre care se spune că ar fi controlată de Sile Cămătaru (Vasile Balint), a câștigat o licitație pentru livrarea unor de teste de salivă către Ministerul Educației pentru a fi distribuite în școli.
Este vorba despre Eva Healthcare SRL, iar în spatele acestei firme se ascunde clanul lui Sile Cămătaru, unul dintre cele mai de temut clanuri de interlopi din țară, conform observatorulph.ro .
În total, 70 de milioane de teste de salivă vor fi achiziționate de Ministerul Educației, valoarea acestora fiind estimată la 1.050.000.000 lei, fără TVA.
Primul lot din licitația pentru testele de salivă care vor fi folosite în școli a fost câștigat de trei firme, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național pentru Achiziții Publice pentru Edupedu.ro. Cele mai multe teste din lot, 5 milioane, le va furniza o firmă de modă – Viggo Fashion – care a mai câștigat contracte cu statul în perioada pandemiei. Celelalte două firme câștigătoare sunt o firmă olandeză – Medpark B.V și Eva Healthcare SRL, de asemenea o firmă care, potrivit presei, a mai câștigat în ultimii doi ani contracte publice. Mai exact, cele trei firme împart între ele un lot de 9 milioane de teste, în valoare totală de 80.450.000 lei, scrie Edupedu.ro.
Clanul Cămătarilor, axat pe prostituție și împrumuturi cu dobândă, domină tradițional sectorul 5. La începutul anilor 2000, după plecarea lui Nicu Gheară în exil la Ibiza,
Cămătarii deveniseră cei mai puternici interlopi din Capitală.
Ce afaceri făcea interlopul Codiță cu statul
Firmele de pază controlate de interlopul Remus Rădoi, zis Codiță, ar fi avut cu 30 de contracte cu statul în valoare de peste 4,3 milioane de euro.
Rădoi este cel care a fost contactat de adjunctul IPJ Olt, Nicolae Alexe, ca să ajute poliția să o găsească pe fata ucisă de Gheorghe Dincă, Alexandra Măceșanu. Codiță a trimis poliția însă pe piste false, la rivalii săi din clanul Oacă. S-a pierdut astfel timp prețios.
În 2019, afacerile lui Remus Radoi, zis "Codiță" și sediul CFR Marfă au fost verificate de poliție și procurori. Firma de pază ar fi suspectată că a luat bani pentru mai mulți agenți de pază decât au lucrat în realitate, creând un prejudiciu de 1.640.000 de lei.
Din probatoriu a rezultat că, în anul 2019, reprezentanții unei societăți comerciale, ce are ca obiect de activitate prestarea serviciilor de pază, ar fi indus în eroare funcționarii unei instituții publice.
Remus Rădoi este cunoscut cu legături în presă și politică, considerat omul fraților Dan și Cornel Ciocan. El controlează doua firme de paza, Safety Security și Spartan Paza și Protecție, prin interpuși, întrucât a fost condamnat cu suspendare și are interzis dreptul de a deține firme de pază.
Cum a reuşit clanul Cârpaci să primească un cadou de jumătate de milion de euro de la CNADNR
În anul 2015, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a făcut o afacere de peste două milioane de euro cu un clan de romi din Timişoara, dar a plătit cu 450.000 de euro mai mult decât era înţelegerea. Informaţia a ieșit la iveală dintr-un proces deschis de CNADNR pentru recuperarea „sumei nedatorate” plătită de Companie unei membre a clanului Cârpaci.
Istoria afacerii dintre CNADNR şi clanul Cârpaci începe în jurul anului 1999. Potrivit unui document intrat în posesia „Adevărul” , în acea perioadă, Ionelaş Cârpaci, unul din cei mai bogaţi romi din Timişoara, implicat într-o serie de afaceri cu acte false, „a dobândit prin acte de vânzare cumpărare, de schimb, de donaţie sau prin acţiuni în instanţa de judecată, direct sau prin intermediul altor persoane, mai multe imobile proprietatea statului, aflate în administrarea CNADNR”.
Din cauza suspiciunilor potrivit cărora terenul şi clădirile aferente au fost dobândite cu acte false şi cu ajutorul notarului Safta Criste, soţia fostului procuror general al României, Mircea Criste, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara au deschis pe numele Saftei Criste şi a lui Ionelaş un dosar penal, clasat după mai mulţi ani de „anchetă” din cauza prescrierii faptelor.
Multe procese pentru terenuri
Tocmai din cauza situaţiei juridice a terenurilor, în instanţa civilă au urmat mai multe procese în care clanul Cârpaci şi CNADNR se băteau pentru teren. În 2004, în timp ce Statul Român se judeca pentru cele aproximativ două hectare de teren, „vânate” şi de clanul Cârpaci, constatând că terenurile îi sunt indispensabile datorită investiţiilor făcute în clădiri de-a lungul timpului, CNADNR a încheiat cu clanul de romi o promisiune de vânzare-cumpărare, prin care romii se angajau ca în cazul în care devin proprietari să-i vândă CNADNR-ului. Compania de stat s-a înţeles cu clanul de romi şi la o chirie anuală de 350.000 de euro, stabilindu-se, totodată, că în cazul în care contractul de vânzare-cumpărare se finalizează, banii plătiţi sub formă de chirie sunt socotiţi ca preţ plătit pentru contravaloarea terenului.
Au urmat o serie de procese care au dus Statul Român în situaţia în care nu este proprietar de drept al terenurilor nici în momentul de faţă, ultimul proces, care i-ar permite CNADNR-ului să se înscrie în Cartea Funciară fiind pe rolul Curţii de Apel Timişoara, cu termen în 28 octombrie. Chiar şi aşa, tranzacţia dintre Mirela Stanca şi CNADNR a fost considerată închisă, odată cu finalizarea unuia dintre litigii la Curtea Supremă. SURSA: Ziare.com
