„Afacerea Ioanid”, cel mai răsunător jaf din București
În București, înainte de „La Casa de Papel” a fost „Afacerea Ioanid”, cel mai mare jaf din istoria comunismului. Acum 64 de ani, un inginer aviator, un locotenent-colonel din Miliție, doi ziariști și doi profesori universitari au „dat lovitura” și au jefuit echivalentul de azi a 2,64 milioane de dolari americani dintr-o mașină a Băncii de Stat. Timpul a trecut, însă peste „Afacerea Ioanid” încă tronează misterul și suspiciunile înscenării.
Cel mai mare și cunoscut jaf din perioada comunistă a avut loc în vara anului 1959, în București. Pe 29 iulie, la primele ore ale dimineții, șase persoane cu arme și măști au spart o mașină cu bani a Băncii de Stat a Republicii Populare Române (RPR) și s-au făcut nevăzuți cu banii până când un copil le-a dejucat planul. În cele din urmă, după mii de sesiuni de interogări și de hăituieli în masă, făptașii au fost prinși și au fost puși să facă o premieră internațională la acea vreme: să joace propriul rol într-un film denumit „Reconstituirea”. Mai mult, cei șase indivizi au fost obligați să recunoască în fața camerelor de filmat faptul că sunt vinovați, potrivit Adevărul .
Cum a decurs „Afacerea Ioanid”, sau cel mai mare jaf din perioada comunistă
Jaful a avut loc în dimineața zilei de miercuri, 29 iulie 1959. Atunci, o mașină Skoda Station a Băncii de Stat a RPR transporta în doi saci suma impresionantă de 1.686.000 de lei, echivalentul de atunci a peste 250.000 de dolari, sau 2,64 de milioane de dolari americani din ziua de azi, ajustați la inflație. În timp ce mașina staționa pe Calea Giulești, la filiala din Sectorul 8 a Băncii de Stat a RPR, un taxi Moskvich în care se aflau cinci dintre cei șase autori a oprit la mică distanță. Din taxi au coborât patru bărbați și o femeie, cu măști pe fețe și arme în mâini. Aceștia l-au imobilizat pe șoferul Skodei Băncii de Stat, au plecat cu cei doi saci plini cu bani și au dispărut.
În mașina cu pricina se aflau Alexandru și Paul Ioanid, frați, Igor și Monica Sevianu, soți, și Sașa Mușat. Potrivit anchetei, cei cinci au oprit mașina în câmp ca să își împartă banii. Planul lor a fost dejucat însă de un puști care a alertat apoi milițienii. Speriați de vederea copilului, cei cinci au fugit și au lăsat la fața locului suma de 138.000 de lei, bani pe care nu ar fi apucat să îi bage înapoi în saci.
Câteva ore mai târziu, milițienii, puși în alertă, au găsit pe o stradă din Capitală Moskvich-ul cu pricina, abandonat, în mașină fiind găsiți alți 213.000 de lei. Potrivit autorităților, cei cinci au plecat cu restul de bani la Igor Sevianu acasă, unde și-au împărțit ce a mai rămas din captură.
Ancheta a durat mai bine de-o două luni și jumătate
Un jaf de așa proporții era ceva nemaiauzit în România comunistă, astfel că autoritățile au pornit o anchetă fără precedent. Atât Miliția cât și Securitatea erau implicate la maxim, și chiar Gheorghe Gheorghiu-Dej ceruse să primească informații zilnice legat de cum decurgea ancheta. Veniseră chiar și consilieri sovietici de la Moscova pentru a accelera eforturile de găsire a făptașilor. După două luni și jumătate, controale și mii de chestionări, autoritățile i-au găsit în cele din urmă pe vinovați. Copilul care i-a zărit pe cei cinci în câmp a fost cel care a și descris aparențele suspecților și a ajutat și la realizarea portretelor robot.
Într-un final, pe 18 decembrie 1959, șase persoane au fost reținute de autorități pentru furtul din mașina Băncii Naționale. Mai mult, autoritățile au pus mâna pe toată suma furată dar și pe armele pe care cinci dintre suspecți le aveau asupra lor în momentul jafului.
Nu era vorba despre șase infractori, ci șase persoane cu trecut socialist
Contrar așteptărilor, nu șase mafioți de temut au orchestrat jaful, ci șase persoane intelectuale, cu origini evreiești și, cel mai important, cu istoric și vechime în rândurile nomenclaturii comuniste. După cum urmează:
- Alexandru Ioanid a fost locotenent-colonel de Miliţie și cumnatul ministrului de interne Alexandru Drăghici. Mai mult, Ioanid condusese și serviciul de criminalistică din cadrul Miliţiei. În august, cu un an înainte ca jaful să aibă loc, fusese mutat la Ministerul Comerţului.
- Paul Ioanid era inginer, profesor universitar, cu studii de doctorat la Moscova şi sef de catedră la Academia Militară. De asemenea, ambii frați Ioanid erau membri de partid.
- Igor Sevianu era inginer aviator și fusese anterior locotenent în Miliție.
- Sașa Mușat era profesor universitar de istorie.
- Monica Sevianu era ziaristă la radio.
- Haralambie Obedeanu, singurul inculpat care nu fusese la locul jafului, lucrase ca ofițer la MAI, redactor la „Scânteia” şi fusese decan al Facultății de Ziaristică din cadrul Academiei „Stefan Gheorghiu”.
Ce este ciudat este că toți șase susțineau mișcarea comunistă de dinainte de război și primiseră după 1948 funcții în noua conducere a RPR. De la 18 septembrie 1959 și până în noiembrie 1959, aceștia au fost interogați intens de autorități, în cele din urmă cei cinci bărbați primind pedeapsa capitală, în timp ce Monica Sevianu a fost condamnată la închisoare pe viață.
Hoții au fost puși să își joace propriile roluri în filmul „Reconstituirea”
Securitatea i-a obligat pe cei șase făptași să își joace rolurile în filmul „Reconstituirea”, menit să prezinte povestea jafului în cel mai mic detaliu. În film, inculpații au fost prezentați ca având alte profesii, pentru a nu păta imaginea partidului, dar și ca „amatori ai unei vieți de huzur”.
Filmul a fost difuzat doar oamenilor din vârful aparatului comunist și ziariștilor. Se presupune că cei șase au fost momiți de autorități să joace în film și să își recunoască faptele pentru ca pedepsele lor să fie modificate. Nu a fost însă cazul, Igor Saveanu, Alexandruş şi Paul Ioanid, Haralambie Obedeanu şi Saşa Musat fiind executați la Valea Piersicilor în 18 februarie 1960. Monica Sevianu în schimb, a fost amnistiată în 1964 și a emigrat în Israel, unde a și decedat, în 1977.
Jaf sau înscenare?
În urma acestui jaf au apărut o serie de întrebări, deoarece o astfel de infracțiune nu ar fi avut sens în România comunistă. De ce ar fi jefuit o mașină de bancă niște intelectuali din rândurile nomenclaturii comuniste și ce ar fi făcut cu banii pe care oricum nu ar fi putut să îi cheltuiască fără să fie prinși în cele din urmă. În fața Securității, cei șase ar fi spus că banii ar fi fost destinați mișcării sioniste și ajutorării evreilor, însă există zvonuri care spun că au fost forțați de autorități să spună acest lucru.
Alte voci ale vremii au spus că Alexandru Ioanid ar fi fost țintit de autorități deoarece voia să divorțeze de soția sa, care era sora ministrului de Interne, Alexandru Drăghici. Acesta i-ar fi spus lui Alexandru Ioanid că îl va „distruge” dacă va divorța de sora sa. De asemenea, potrivit altor zvonuri, cei șase ar fi devenit incomozi pentru sistem, fiind puși de Securitate să fure cei doi saci cu bani pentru a fi eliminați.
