Adolescenţii români sunt mai hotărâţi decât cei străini să acţioneze pentru a-şi îmbunătăţi viaţa
Un număr de 88% dintre membrii Generaţiei Z (tinerii născuţi aproximativ între anii 1995-2003) din România afirmă că pandemia i-a determinat să acţioneze pentru a-şi îmbunătăţi viaţa proprie, în timp ce media globală a membrilor Generaţiei Z care răspund similar se situează la 70%, potrivit rezultatelor studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, publicat miercuri de Deloitte România.
Procentul membrilor Generaţiei Z din România care afirmă că pandemia i-a determinat să acţioneze pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii din care fac parte este de 78%.
În ceea ce priveşte membrii generaţiei milenialilor (persoanele născute aproximativ între 1983-1994), un număr de 80% dintre românii din acest grup de vârstă declară că pandemia i-a determinat să acţioneze pentru a-şi îmbunătăţi viaţa proprie, în timp ce media globală a membrilor generaţiei milenialilor care răspund similar se situează la 71%.
Procentul membrilor generaţiei milenialilor din România care afirmă că pandemia i-a determinat să acţioneze pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii din care fac parte este de 68%.
În contextul pandemiei, 84% dintre tinerii români din ambele generaţii spun că au respectat recomandările autorităţilor în domeniul sănătăţii publice, cu peste 10% mai mult decât media globală a reprezentanţilor celor două generaţii care au răspuns similar.
Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generaţiile milenialilor şi Z sunt educaţia şi dezvoltarea abilităţilor personale şi profesionale, după cum au răspuns 37% dintre milenialii români şi 38% dintre membrii Generaţiei Z. În continuare, 35% dintre milenialii români şi 30% din cei din Generaţia Z sunt îngrijoraţi de nivelul de corupţie din mediul de afaceri şi din politică, iar 29% dintre mileniali şi 27% din membrii Generaţiei Z sunt preocupaţi de protecţia mediului.
La nivel global, cele mai mari preocupări ale exponenţilor milenialilor sunt legate de menţinerea stării de sănătate (28%), şomaj (27%) şi protecţia mediului (26%), în timp ce cei din Generaţia Z pun pe primul loc protecţia mediului (26%), urmată de şomaj (25%) şi de menţinerea stării de sănătate.
Pandemia a creat incertitudine cu privire la viitorul financiar al celor două generaţii, astfel că 44% dintre milenialii români sunt stresaţi în cea mai mare parte a timpului, uşor peste media globală de 41%.
În cazul Generaţiei Z, 51% dintre respondenţii din România spun că sunt stresaţi aproape permanent, comparativ cu media globală de 46%. Cei mai importanţi factori de stres sunt resimţiţi mult mai intens în România în comparaţie cu media la nivel global, potrivit rezultatelor studiului.
Astfel, pentru mileniali, sursele principale de stres sunt situaţia financiară pe termen lung (61% în România versus 46% la nivel global), bunăstarea familiei (57% dintre români versus 46% la nivel global), locul de muncă şi perspectivele de carieră (56% în România versus 41% la nivel global), starea de sănătate fizică şi mentală (51% vs. 33%).
Pentru Generaţia Z, principalul factor de stres este legat de bunăstarea familiei (66% în România versus 47% la nivel global), urmat de aspectele ce ţin de carieră (62% vs. 50%), situaţia financiară pe termen lung (58% vs. 48%) şi starea de sănătate fizică şi mentală (48% vs. 35%).
Ajuns la cea de-a zecea ediţie, studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey a fost efectuat în rândul a peste 14.500 de mileniali şi a aproximativ 8.500 de membri ai Generaţiei Z din 45 de ţări din întreaga lume.
Printre intervievaţi sunt atât angajaţi cu funcţii executive în organizaţii mari, cât şi persoane angajate pe bază de proiect, voluntari sau şomeri, absolvenţi de studii medii şi universitare, dar şi persoane care nu au absolvit aceste forme de învăţământ, în special în cazul celor din Generaţia Z. AGERPRES
