Adolescentele din mai multe țări europene se confruntă tot mai des cu tulburări de alimentație și de automutilație, după pandemia de COVID-19, arată un studiu recent.

Tot mai mulți adolescenți se confruntă cu tulburări emoționale după pandemie / Foto: Arhivă

Potrivit cercetării, începând cu martie 2020, tulburările de alimentație au fost cu 42,4% „mai mari decât s-ar fi așteptat“ în cazul fetelor cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani și cu 32% mai mari în cazul celor cu vârste cuprinse între 17 și 19 ani.

Psihologul Keren Rosner crede că aceste comportamente au legătură cu perioada de izolare, cu faptul că au ieșit din rutina obișnuită și nu au știut să se adapteze. „Vorbim de izolare socială, de o schimbare de rutină, de nesiguranță, astfel că e foarte ușor să apelezi la comportamente care îți aduc fericirea pe moment, precum consumul de substanțe sau probleme de alimentație, activități repetitive care aduc detensionare atunci când ți se schimbă viața brusc. Au un dezechilibru emoțional”, spune ea.

În ceea ce privește episoadele de automutilare, studiul arată că acestea au fost cu 38,4% mai mari decât se așteptau pentru adolescentele cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani, în timp ce nu a existat nicio creștere pentru fetele din alte grupe de vârstă. Legat de acest lucru, psihologul crede că la bază stă lipsa gestionării unor emoții . „Autovătămarea intră în categoria adolescenților care au trăiri emoționale puternice, precum furia și neputința, care nu le pot stăpâni. Cauzele sunt diverse, în pandemie nu au socializat, iar după, le-a fost greu să se reintegreze în societate. Acești copii nu au pârghiile necesare pentru a se echilibra și din frustrare ajung să se rănească”, mai spune Rosner.

Probleme asemănătoare în mai multe țări

Astfel de probleme au fost semnalate în Marea Britanie, Italia, Franța și Belgia. Potrivit Societății italiene de neuropsihiatrie a copilului și adolescentului, incidența tulburărilor de alimentație în această țară a crescut cu 30% din cauza pandemiei, în special în rândul tinerilor. De asemenea, un studiu publicat în februarie 2022 în Franța a constatat că există o creștere îngrijorătoare a tulburărilor alimentare în rândul tinerilor studenți pe perioada pandemiei și după.

În Belgia, numărul persoanelor între 18 și 29 de ani care prezentau simptome ale unei tulburări de alimentație era cu aproape 40% mai mare în martie 2021 decât în 2018, potrivit unui raport european privind sănătatea din 2022 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

OCDE a declarat că, deși sănătatea mintală a tinerilor s-a îmbunătățit în general în Europa pe măsură ce situația pandemiei s-a detensionat, „ponderea tinerilor cu simptome de anxietate și depresie rămâne dublă față de nivelurile anterioare pandemiei în unele țări”.

În România nu există un astfel de studiu, dar psihologul Keren Rosner crede că ar fi necesar, deoarece am putea ajunge la anumite concluzii privind cauzele care stau la baza comportamentului adolescenților, având în vedere că numărul copiilor cu depresie a crescut în ultimii ani în țară. „Un astfel de studiu este relevant pentru a vedea dacă este vorba de o situație generală, dacă pandemia este cauza sau există și alți factori pe care nu-i cunoaștem. Am putea interveni din timp, am avea un tratament corespunzător, pentru că în astfel de situații adolescenții nu mai fac față singuri, iar părinții și apropiații ar fi depășiți de situație. Aici e nevoie de specialiști care să explice adolescenților ce este greșit și că e o perioadă în care furtunile emoționale sunt normale”, mai spune ea.

O cercetare a Salvați Copiii România a arătat că, în ultimii doi ani, marcați de crizele succesive cauzate de pandemie și război, centrele de consiliere ale organizației au preluat un număr total de 1.241 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale, precum anxietate, depresie și chiar tentative de suicid.