Administraţia Prezidenţială: Preşedintele nu a justificat respingerea judecătorului Dana Gîrbovan, ci a cetăţeanului Dana Gîrbovan
Administraţia Prezidenţială a precizat, joi, în replică la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu Dana Gîrbovan, că şeful statului ''nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al Justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan''.
"Preşedintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al Justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcţia de ministru al Justiţiei era în contradicţie flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional", arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat transmis AGERPRES.
Preşedintele Iohannis consideră că opinia Secţiei pentru judecători a CSM este îngrijorătoare şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător, întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru.
"Secţia pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut preşedintele României să numească în funcţia de ministru un judecător, aşa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerinţe cu adevărat grave la adresa independenţei justiţiei sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesionişti ai actului de justiţie, care par să condamne tocmai faptul că preşedintele României a respectat legile şi Constituţia ţării. Ar fi fost indicat ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate", mai precizează Administraţia Prezidenţială în comunicat.
Potrivit sursei citate, prin opiniile exprimate, Secţia pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independenţa justiţiei şi a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor şi în limitele competenţelor sale constituţionale.
Joi, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a susţinut că afirmaţiile preşedintelui Klaus Iohannis despre Dana Gîrbovan , despre care cu o zi înainte a anunţat că nu o acceptă ca ministru al Justiţiei, reprezintă "un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei".
"În raport de afirmaţiile preşedintelui României formulate în ziua de miercuri, cu ocazia respingerii propunerii de numire în funcţia de ministru al Justiţiei a unui judecător, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă public astfel de acte ca fiind ingerinţe deosebit de grave la adresa independenţei justiţiei", se arată într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.
Reprezentanţii Secţiei pentru judecători subliniază "în mod ferm" că motivarea prezentată public de către preşedintele României pentru justificarea respingerii propunerii în funcţia de ministru al Justiţiei a unui judecător, prin referiri "nejustificate şi nedovedite" cu privire la independenţa şi probitatea sa profesională, reprezintă o încălcare gravă a independenţei şi prestigiului justiţiei. AGERPRES
