„Rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare administrate de ANAR şi S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A. este astăzi de 3,45 miliarde mc de apă. Aceasta poate asigura necesarul de apă brută pentru toţi beneficiarii din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Prognoza unui debit mediu lunar al Dunării (emisă de INHGA) indică în continuare o valoare scăzută în luna iulie, respectiv în jur de 3000 mc/s. La aceasta se adaugă şi un aport scăzut al debitelor afluente medii lunare în lacurile interioare ale României din cauza posibilei tendinţe de scădere a aportului de precipitaţii. De aceea, estimăm că, la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 lacuri de acumulare principale cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică), coeficientul de umplere va scădea de la 82 % cât este astăzi la 68 %”, se arată într-un comunicat publicat marţi de ANAR.
În contextul situaţiei actuale şi al prognozelor pentru perioada urătoare, oficialii de la Apele Române solicită populaţiei să nu folosească apa pentru irigaţii sau pentru umplerea de piscine ori bazine.
„Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 17 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinele hidrografice: Someş-Tisa, Banat, Olt şi în special în Siret şi Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 4 staţii hidrometrice din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad râuri sunt secate: Rebricea, Tutova, Lipova, Buhai. De aceea, este extrem de important ca populaţia să înţeleagă faptul că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără folosinţă de irigaţii şi nu recomandăm în această perioadă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine/piscine”, precizează instituţia.
Conform ANAR, în prezent sunt afectate de secetă 28 de localităţi din judeţele Botoşani şi Galaţi, 77 de localităţi in judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea, 5 localităţi în judeţul Cluj şi alte 5 în judeţul Argeş
În judeţul Botoşani există resursă de apă disponibilă în acumularea Stânca-Costeşti şi în acumularea Bucecea, dar au fost semnalate problemele cauzate de faptul că bazinele intermediare ale operatorilor de apă-canal nu au capacitate suficientă pentru asigurarea cerinţelor suplimentare pentru udarea/irigarea culturilor agricole.
„Sistemele de alimentare cu apă centralizate în judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea au sursa de apă subterană din foraje sau drenuri, iar restricţiile se datorează creşterii consumului pentru irigaţii. Sistemele de alimentare cu apă din priza de la acumularea Tarniţa sunt afectate datorită subdimensionării sistemului de alimentare cu apă în raport cu dezvoltarea zonei şi inexistenta unui rezervor tampon (dimensionat 2700 locuitori astăzi necesar pentru alimentarea cu apă a 8000 locuitori); Aceeaşi situaţie este semnalată de operatorul de Apă-canal Ilfov care menţionează că, din cauza consumului excesiv de apă sunt nevoiţi să limiteze alimentarea cu apă potabilă în UAT Periş, Domneşti, Ciolpani, Cernica, Bragadiru în anumite intervalle orare (2-3 ore) pentru remedierea unor avarii la reţeaua publică de alimentare şi refacerea rezervelor de apă din rezervoarele tampon proprii (care nu au fost dimensionate probabil şi pentru udarea/irigarea terenurilor agricole)” informează ANAR.
Oficialii instituţiei precizează că la în localitatea Sanpaul din judeţul Harghita – SC Agropic – sursa de apă Homorodul Mare se aplică „Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare” – treapta II iar în judeţele Iaşi şi Vaslui din sursele de alimentare cu apă (acumulările) Hâlceni, Plopi (Iasi) şi Soleşti (Vaslui) – Municipiul Vaslui şi comunele Lipovăţ şi Muntenii de Jos pentru care există surse alternative de alimentare cu apă se aplică şi Treapta III de restricţii.
În prezent, pentru Centrala Nucleara Cernavodă există o rezervă de nivel de cca 1.02 metri până la declanşarea treptei I de restricţii – prealertă şi nu sunt semnalate alte probleme în alimentarea cu apă.
