UE se află în fața unor provocări fără precedent și are nevoie de reforme, explică într-un interviu pentru „Adevărul” Ionela Ciolan, expert în politica externă şi de securitate a europeană şi NATO.

Reformarea Uniunii Europene, despre care se vorbește tot mai mult în ultimii ani, nu mai poate fi amânată, sunt de părere tot mai mulți experți. Ultimele propuneri serioase, „Europa cercurilor concentrice” dorită de fostul președinte al Comisiei Europene Jean Claude Juncker și „Europa cu mai multe viteze, extinsă”, gândită de președintele Franței, Emmanuel Macron, ar putea sta la baza viitoarelor reforme.

Există trei motive principale pentru care reformarea Uniunii Europene este de acum urgentă, atrage atenția Ionela Ciolan. Expert în politica externă şi de securitate a Uniunii Europene şi NATO, ea este implicată în proiecte de consultanţă în politici transatlantice pentru mai multe organizaţii din Bruxelles și are numeroase apariții în mass-media internațională.

De ce se impune reformarea UE de urgență

„Reformarea guvernanței și a tratatelor Uniunii Europene practic a devenit o urgență din trei mari motive: o dată, pentru a trata mai bine subiectele sensibile din punct de vedere politic, în al doilea rând pentru a gestiona mai bine provocările externe, care devin din ce în ce în ce mai multe, Uniunea Europeană se confruntă cu din ce în ce mai multe crize. Și în al treilea rând, pentru că viitoarea extindere a UE va crește diversitatea apartenenței la blocul comunitar și asta înseamnă că cu cât or să fie mai multe state membre ale UE va fi din ce în ce mai greu să se pună de acord asupra numitorului comun în procesul decizional european”, spune Ionela Ciolan.

Pentru Uniunea Euopeană urmează o perioadă cu și mai multe provocări, atât pe plan extern, cât și intern. Iar în ciuda unei unități demonstrate în fața invaziei ruse din Ucraina, există încă multe interese și opinii diferite în rândul statelor membre UE.

„UE trebuie să se schimbe datorită atât provocărilor externe, cât și provocărilor de natură internă. La nivel global, sistemul internațional migrează spre multipolaritate și competiție între marii actori. Asta va duce la mai multă instabilitate globală, competiții în plan comercial, contestarea normelor și instituțiilor create de Occident. Pentru a rămâne un actor relevant, UE va trebui să aibă flexibilitatea de a răspunde mai ușor crizelor globale în timp ce își păstrează coeziunea internă. Pentru că interesele statelor membre pot să fie divergente în anumite situații”, explică Ionela Ciolan.

În continuare, ea arată că există patru domenii sensibile unde cooperarea intra-europeană și procesul decizional european este greoi sau lent: politica privind migrația și zona Schengen; politica externă și de securitate; zona euro; și nu în ultimul rând, relațiile economice ale UE cu alți parteneri.

„Aceste domenii sunt foarte importante pentru cum va arăta Uniunea Europeană în viitor. În plus, procesul decizional european este uneori afectat de divergențele între statele membre vestice și cele estice privind capitolul justiției și al statului de drept. Trebuie ținut cont și de crizele externe la care UE trebuie să răspundă și câteodată trebuie să o facă foarte rapid. Și aici la fel, se vede deja că sunt 27 de țări membre, cu perspective de politică externă uneori diferite sau cu priorități divergente în plan regional/global”, spune experta

Ea mai arată că procesul de negociere pentru luarea unor decizii comune acceptată de toate statele membre poate să fie destul de îndelungat.

„Lucrul acesta face ca Uniunea Europeană să aibă o abordare reactivă, reușind să răspundă substanțial la crize, însă nu și o strategie proactivă care să-i crească influența la nivel global sau care să preîntâmpine riscurile emergente”, atenționează experta.

De asemenea, în ultimii ani mai ales, a crescut numărul cetățenilor europeni care nu se mai simt reprezentați de Uniunea Europeană. Un rol în acest sens îl au propaganda rusă și cea chineză, dar și Brexitul (care a creat un precedent în cadrul uniunii - retragerea unui stat membru din UE), subliniază Ionela Ciolan.

„Viitorul nu așteaptă. UE trebuie să se pregătească astăzi pentru ce se va întâmpla mâine și trebuie să aibă capacitatea să poată gestiona mai multe crize în același timp. Și am observat în ultimii ani că această capacitate a fost îmbunătățită fiindcă Uniunea Europeană a exersat cu mai multe crize (pandemia, criza economică ca urmare a pandemiei COVID-19, regimul sancțiunilor împotriva Rusiei, actuala criză energetică). Însă nu este suficient. În comunitatea academică se vorbește foarte mult de faptul că trăim într-o societate permanent în criză, astfel că Uniunea Europeană și în special statele membre nu-și permit să amâne acest proces de reformare care să facă instituțiile să funcționeze mai flexibil șă să acționeze mai rapid”, mai spune ea.

În ce direcție ar putea merge reforma

În ce privește direcțiile pe care ar trebui începută această reformă, Ionela Ciolan remarcă anumite similarități între „Europa cercurilor concentrice” evocată de Juncker și proiectul lui Macron. Există însă diferențe de nuanță și există diferențe în ceea ce privește elementele legislative, cum se poate implementa integrarea europeană în respectivele domenii.

„Există acum practic două viziuni mai mari, două viziuni privind viitorul UE cu o integrare diferențiată. Se discută despre un model de «UE Plus» și despre un model Europa Cluburilor. În ambele modele, bazate pe ideea cercurilor concentrice, am avea UE ca nucleul acestor inițiative și apoi diverse straturi de integrare în funcție de interesul statelor participante. În această discuție intelectuală despre formatul viitorului integrării europene avem și noua idee de Comunitate Politică Europeană. Lansat pe 9 mai de către președintele Macron, acest concept este înglobat în această dezbatere privind viitorul uniunii”, adaugă experta.

Ea spune că discuția este încă incipientă cu privire la cum poate arăta acest model, pentru că încă nu s-a ajuns la un acord comun despre ce înseamnă ideea unei comunități politice europene.

„Atât Boris Johnson, cât și președintele Consiliului European, Charles Michel, au părut interesați de idee. Dar, din punct de vedere al operaționalizării, nu știm exact ce variantă va fi acceptată în final”, adaugă experta.

Două ipoteze de lucru

În momentul de față, în discuție ar fi două ipoteze cu privire la modul în care ar urma să arate această comunitate politică europeană. Pe de o parte, este ipoteza în care această comunitate politică europeană ar fi un fel de structură multilaterală, în care am avea Uniunea Europeană plus statele candidate la Uniunea Europeană și scopul său ar fi să aducă un imbold, să revitalizeze procesul de aderare al statelor din Balcanii de Vest și apoi Ucraina și Moldova, poate și Georgia dacă o să îndeplinească condițile de a deveni stat candidat, subliniază Ionela Ciolan.

Ea spune că a doua direcție privind această comunitate politică europeană ar fi bazată pe modelul Europa Cluburilor format din Uniunea Europeană plus statele candidate la UE, plus partenerii externi ai uniunii ( ex Marea Britanie, Norvegia, Turcia, Elveția).

„Acest model ar urma structura de cooperare politică G7/ G20. Deci ar fi un format fără o structură foarte clară instituțională. Ar fi un format informal de discuții politice privind cooperarea politică asupra a ceea ce se întâmplă în Europa, pe ideea de a ține aceste state angrenate într-un dialog cu Uniunea Europeană. La momentul actual, nu știm exact în ce direcție o va lua această comunitate politică europeană sau dacă această idee se va menține. Pentru că trebuie să precizez că au mai fost și alte idei în trecut propuse atât de Franța, cât și de alți lideri europeni care nu au prins”, mai arată Ionela Ciolan.

Discuțiile între statele membre privind toate aceste idei vor continua și se află și pe agenda Consiliului Uniunii Europene.

„Ce putem observa este că va exista în cadrul președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene, la începutul lui octombrie, o discuție informală a statelor membre despre această idee, a unei comunități politice europene, ca o posibilă soluție la necesitatea reformării guvernanței europene. Deci este un proces destul de incipient la momentul actual. Însă este important de menționat că orice formulă agreată pentru reforma tratatelor și politicilor UE va reuși doar în momentul în care va exista unanimitate între statele membre”, a conchis Ionela Ciolan.