Cercetările recente arată că dispozitivele de monitorizare a activității fizice, precum smartwatch-urile și brățările de fitness, prezintă erori. Acestea subevaluează numărul de pași , au o marjă mare de eroare în estimarea caloriilor arse și supraestimează durata și eficiența somnului.

Cercetătorii au descoperit că acuratețea acestor gadgeturi poate fi influențată de factori precum algoritmii, locația de purtare, temperatura, umiditatea și caracteristicile fizice ale utilizatorului.

În plus, au sugerat că ar trebui să existe teste standardizate pentru a verifica mai bine acuratețea acestor dispozitive purtabile. Și Federația Internațională de Medicină Sportivă a cerut un standard global pentru asigurarea calității produselor, în contextul expansiunii rapide a pieței tehnologiilor purtabile pentru sport și fitness și a creșterii îngrijorărilor legate de acestea.

Trackerul de fitness înregistrează mai puțini pași decât facem, pe zi

Gadgeturile care ajută utilizatorii să își monitorizeze sănătatea și să își analizeze activitatea fizică au câștigat popularitate datorită comodității pe care o oferă în urmărirea obiectivelor de fitness și sănătate. Aceste dispozitive sunt echipate cu funcții dintre cele mai diverse, de la numărarea / contorizarea pașilor, la monitorizarea ritmului cardiac, analiza somnului și urmărirea activităților fizice precum: alergarea, mersul pe bicicletă și înotul. De asemenea, estimează caloriile arse, măsoară distanța și viteza de deplasare prin senzori de mișcare și notifică utilizatorii despre apeluri, mesaje și alte alerte primite pe smartphone.

Doar că acest tracker de fitness purtabil subestimează, printre altele, numărul de pași pe care îi face o persoană pe zi, conform unei analize majore asupra preciziei acestor tehnologii. Cercetătorii de la University College Dublin au descoperit că aceste gadgeturi subevaluează în general numărul de pași cu aproximativ 9%. Asta înseamnă că, dacă o persoană parcurge 6.000 de pași într-o zi, smartwatch-ul sau brățara de fitness va înregistra doar 5.500 de pași.

Descoperirile sugerează că milioanele de oameni care folosesc aceste dispozitive pot adăuga acum 182.500 de pași la numărul mediu anual – echivalentul a încă 130 km de mers sau alergat.

Datele, influențate inclusiv de culoarea pielii utilizatorului

Cercetarea – bazată pe o analiză „umbrela” (amplă) a datelor din 249 de studii, ce au inclus 430.500 de persoane – a evaluat și cât de bine măsoară dispozitivele , de genul smartwatch sau brățară de fitness, ritmul cardiac, numărul de calorii arse și calitatea somnului.

Cercetătorii au constatat că acuratețea măsurătorilor poate fi influențată de mai mulți factori, cum ar fi algoritmii utilizați în gadgeturi, locul unde sunt purtate, temperatura și umiditatea din mediu, precum și vârsta, forma corpului și nuanța pielii utilizatorului.

Studiile au arătat că acest tracker de fitness purtabil măsoară ritmul cardiac cu o marjă de eroare de plus sau minus 3%. Acestea au înregistrat cu precizie variațiile ritmului cardiac și au detectat sensibil aritmia, o problemă legată de ritmul bătăilor inimii.

Marja de eroare a caloriilor arse este de 30%, iar pentru somn ajunge la 180%

Cu toate acestea, tehnologia s-a dovedit a fi mai puțin eficientă în ceea ce privește estimarea consumului de energie al unei persoane. Gadgeturile testate au subestimat numărul de calorii arse cu până la 21,27% și au supraestimat cu până la 14,76%, ceea ce reprezintă o marjă de eroare de aproximativ 30%.

De asemenea, dispozitivele examinate au avut tendința de a supraestima timpul total de somn și eficiența somnului, de obicei cu mai mult de 10%. Ele au subestimat de asemenea latența de început a somnului – timpul necesar pentru a adormi – și starea de veghe după adormire.

Eroarea în măsurători a variat de la 12% la 180%, comparativ cu măsurătorile standard utilizate în metoda științifică de studiu al somnului cunoscută sub numele de polisomnografie.

„Un strop sănătos de scepticism”

Cercetătorii au subliniat că majoritatea acestor dispozitive nu a trecut de verificările riguroase pentru a-și demonstra precizia în ceea ce privește monitorizarea sănătății sau a activității fizice - „fewer than one in 20 devices had been validated”. Ei au sugerat că ar trebui să existe teste standardizate pentru a oferi consumatorilor o imagine mai clară asupra acurateței informațiilor oferite de gadgeturi.

„Pe măsură ce tehnologiile purtabile continuă să pătrundă în diverse aspecte ale sănătății și stilului de viață, este important să abordăm afirmațiile producătorilor cu un strop sănătos de scepticism”, a scris Cailbhe Doherty, profesor asistent și cercetător principal, într-un articol pentru The Conversation.

El a adăugat: „Lacunele în cercetare, metodologiile inconsistente și ritmul rapid al lansărilor de noi gadgeturi subliniază necesitatea unei abordări mai formalizate și standardizate pentru validarea dispozitivelor”.

American College of Sports Medicine a identificat anterior tehnologiile purtabile ca fiind „tendința principală în fitness” pentru 2024, bazându-se pe un sondaj realizat în rândul a 4.500 de profesioniști în sănătate și fitness. În plus, piața globală a tehnologiilor de sănătate purtabile este estimată să ajungă la 140 de miliarde de lire sterline până în 2030, extinzându-se cu o rată anuală de 14,6%.