Daniil Sihastru este unul dintre cele mai cunoscute personaje ale legendelor patriotice românești fiind considerat sfetnicul lui Ștefan cel Mare. Dincolo de poveștile medievale, Daniil Sihastrul a fost un personaj real, important pentru mișcarea isihastă din Moldova.

Daniil Sihastrul este un personaj legendar în cultura română . Făcut cunoscut publicului larg prin poezia „Daniil Sihastrul”, în secolul al XIX-lea, de către Dimitrie Bolintineanu, cunoscut scriitor și om politic pașoptist, pustnicul moldovean a fost considerat sfetnicul personal al lui Ștefan cel Mare și cel care l-ar fi impulsionat, alături de Maria Oltea, mama cunoscutului voievod, să continue luptele cu turcii, după înfrângerea suferită de oștile moldovene, la Războieni, în 1476.

Dacă s-a demonstrat că Maria Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, nu a putut fi protagonista legendelor scrise de Bolintineanu, inspirat de poveștile medievale, în cazul lui Daniil Sihastrul ar putea fi o urmă de adevăr istoric.

Dincolo de legende, Daniil Sihastrul, personajul istoric, a fost unul dintre întemeietorii mișcării isihaste medievale din Moldova și cel care a pus bazele constituirii a două mari comunități mănăstirești. Totodată, în timpul vieții sale a fost mai degrabă faimos ca făcător de minuni și exorcist decât ca sfetnic voievodal.

Dumitru, copilul credincios și sărac de lângă Rădăuți

Daniil Sihastrul a fost un personaj cât se poate de real. Îl chema, de fapt Dumitru și s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropiere de Rădăuți, județul Suceava de astăzi. Provenea dintr-o familie de țărani săraci și era atras de lumea bisericească încă de mic. Se spune că nici nu se juca cu ceilalți copii, fiind preocupat mai mult de rugăciune.

La vârsta de 10 ani, părinții l-au trimis pe Dumitru la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Rădăuți. Era un învățăcel precoce, reușind să deslușească rapid tainele scrisului și cititului. Acumula informație cu nesaț și îi plăcea să studieze mai ales Psaltirea și Ceaslovul. Era un model de viață monastică, rugându-se și postind.

În perioada adolescenței a devenit călugăr la Mănăstirea Sfântul Nicolae și a primit numele de David. Călugărul David a continuat să fie un model de viață monastică. Se spune că nu mânca nimic până la apusul soarelui și dormea puțin, restul timpului petrecându-l în rugăciune și studiu teologic.

Făcător de minuni, duhovnic și excorcist

Dacă Bolintineanu l-a făcut pe Daniil Sihastrul faimos din postura de sfetnic voievodal, în epoca sa, călugărul moldovean era mai degrabă renumit pentru capacitatea de a vindeca sufletul și trupul, dar și de a alunga demonii.

Încă de când se numea David și se afla în obștea mănăstirească de la Sfântul Nicolae din Rădăuți, era faimos pentru faptul că vindeca prin rugăciunile sale orice suferință. Pe scurt, era considerat înzestrat cu darul facerii de minuni. Totodată, era apreciat, încă din tinerețe, pentru înțelepciunea sa deosebită, fiind căutat de foarte mulți oameni, de toate categoriile sociale pentru sfaturi.

Tocmai din cauză că dorea o viață liniștită de rugăciune, de care numai avea parte din cauza oamenilor care-l căutau, Cuviosul David, cum era cunoscut pe atunci, s-a retras la Mănăstirea Sfântului Laurențiu. Chiar și așa, faima de făcător de minuni și de duhovnic au atras mulțimi în căutarea sa. O poveste din vremurile sale, spune că odată a plecat în târg și a întârziat la mănăstire și la treburile sale ca monah, fiind reținut de mulțimile care-i cereau sfatul și vindecare.

Chiar și atunci când s-a retras în sihăstrie, era mereu căutat de oameni cu diferite infirmități pentru a fi vindecați. În plus, se spune că Daniil Sihastrul era capabil să alunge demonii care puneau stăpânire pe oameni.

Părintele mișcării isihaste din Moldova

Nemulțumit de faptul că nu avea timp pentru liniște și rugăciune, Preacuviosul David, cum era cunoscut, și-a luat numele de Daniil și a plecat în pustnicie. A bătut codrii Moldovei și a ales valea pârâului Secu, pentru prima dată, în județul Neamț, de astăzi.

Și-a construit o colibă în pădure și trăia acolo în rugăciune. A fost însă căutat și aici de oamenii atrași de darul său de a face minuni prin rugăciune. Așa că Daniil Sihastrul a plecat în zona Putnei, de astăzi, în pădurile adânci din acea perioadă. Acolo și-a clădit o chilie, săpând în stâncă. Duminica, ținea slujbă în fața chiliei și îi spovedea pe oamenii care continuau să-l caute, ba chiar le oferea și ierburi de leac, culese de prin păduri. Se spune că era capabil să postească, fără mâncare, și câte trei zile consecutive.

Încă din timpul vieții a fost considerat sfânt, fiind numit de popor Sfântul Daniil cel Bătrân. Exemplul său de sihăstrie i-a inspirat și pe alți călugări care au luat drumul pustniciei. Daniil Sihastrul este considerat un părinte al mișcării isihaste din Moldova, întemeind comunități monahale și servind drept mentor pentru mulți călugări care plecau departe de lume.

Datorită lui, se spune, a fost întemeiată Mănăstirea Putna, dar și Voronețul acolo unde a fost și stareț, o perioadă. Daniil Sihastrul și-a petrecut aproape toată viața căutând liniștea monahală. A plecat din zona Putnei, după zidirea mănăstirii, fiindcă era prea căutat de oamenii de toate categoriile sociale dar și de călugări. S-a retras în zona Voronețului de astăzi, acolo unde a și murit, în anul 1496, la o vârstă venerabilă.

Daniil Sihastrul și Ștefan cel Mare

Nu există nicio dovadă că Ștefan cel Mare ar fi venit după bătălia de la Războieni să ceară sfatul lui Daniil Sihastrul. Evident, dialogul imaginat de Bolintineanu este pură ficțiune. Povestea este însă inspirată din scrierea lui Neculce, un cronicar moldovean din secolul al XVIII-lea, „O samă de cuvinte”.

”După ce şi-a istovit sihastrul ruga, l-a chemat în chilie pre Ştefan-vodă. Şi s-a spovedit Ştefan-Vodă la dânsul şi-a întrebat Ştefan cel Mare pe sihastru ce va mai face, că nu mai poate să se bată cu turcii: închina-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul a dzis să nu o închine, căci războiul este al lui, numai că, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo”, se arată în cartea lui Neculce.

Evident, povestea a fost preluată din legende mai vechi despre Daniil Sihastrul. Cert este, însă, că marele voievod îl cunoștea pe Daniil Sihastrul și la sfatul lui ar fi zidit mănăstirea Putna. În plus, Ștefan cel Mare l-a propus ca stareț la Putna, într-o primă fază, iar mai apoi chiar Mitropolit al Moldovei. Daniil Sihastrul a refuzat ambele propuneri, preferând viața de pustnic.

O altă legendă medievală arată că prima întâlnire dintre voievod și Daniil Sihastrul ar fi avut loc în anul 1451, atunci când tatăl lui Ștefan a fost ucis la Răuseni, iar domnitorul, pe atunci un copil de numai 12 ani, ar fi fost ascuns de pustnic pentru a nu fi ucis de oamenii lui Petru Aron. În plus, i-ar fi prezis că va ajunge domn al Moldovei.