Justnews.ro  a discutat cu câţiva oameni cheie care au salvat România de autocraţie. Vorbim aici de gestul politic care, în urmă cu trei ani, a scos sute de mii de protestatari în stradă. O mână de oameni şi-au făcut atunci datoria şi au reuşit, în contextul excepțional al mișcărilor de stradă,  să salveze speranţele de mai bine pentru milioane de români.

Justnews.ro  prezintă detalii inedite, sub protecţia anonimatului,  din culisele adoptării celebrei ordonanțe de urgenţă care ar fi trebuit să golească închisorile și să-l salveze pe Liviu Dragnea de o condamnare iminentă. Actul nu a mai produs efecte graţie termenului de 10 zile în care trebuia să intre în vigoare, timp suficient pentru a reseta ţara.

Totul a început pe 16 ianuarie 2017, când ministrul Justiției, Florin Iordache, a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură penală, invocând necesitatea punerii în acord a legislației naționale cu deciziile Curții Constituționale. În același timp, Iordache a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

În ziua amintită, într-o ședință la minister, Florin Iordache și-a prezentat intențiile. La ședință au participat șeful de cabinet Corina Drașoveanu, secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt Hăineală și Mariana Moț. Fără a preciza ce urmărește să modifice concret, Florin Iordache a declarat celor prezenți că proiectele de ordonanță trebuie să fie gata peste două zile, pentru a intra pe ordinea de zi a Guvernului.

Orice act normativ are nevoie de o notă de fundamentare şi de o serie de avize de la alte instituţii. Sentimentul celor care au participat la respectiva şedinţă de la minister era că atitudinea ministrului Iordache era in sensul “Nu mă interesează ce faceti tehnic, voi scrieţi acolo ce vreţi, noi facem ce trebuie“.

Critici întemeiate

Din partea aparatului tehnic al ministerului au început să apară încă din primul moment, critici faţă de propunerile lui Iordache. Toate analizele demarate în  ziua respectivă arătau că aceste schimbări legislative nu puteau avea loc peste noapte şi că era nevoie de o perioadă de analiză, de discuţie cu alte instituţii şi de tranziţie pentru aplicare. Urgenţa nu se justifica sub nicio formă.

S-a speculat mult pe izvorul acelei ordonanţe, draftul care a fost prezentat la minister de Florin Iordache. Ancheta DNA  începută ulterior în această problemă nu s-a finalizat, dosarul fiind clasat în urma unei decizii a Curţii Constituţionale. 

”Draftul pe care s-a construit la minister, formal,  proiectul de Ordonanţă de urgenţă 13  a fost lucrat la Camera Deputaţilor, într-o zi de duminică, între orele 10 şi 14 la cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor de la acea vreme.”… Din păcate, având în vedere decizia Curţii Constituţionale, investigaţiile nu au putut continua, nu au putut lămuri cine a hotărât ca într-o zi de duminică să se lucreze la Camera Deputaţilor un asemenea proiect de  OUG, cine a chemat funcţionari să lucreze la calculator, cine a stat în spatele acelui funcţionar şi a dictat ordonanţa, cine mai era în acea camera unde s-a redactat respectivul document”, ne-a declarat unul dintre cei trei procurori DNA care au lucrat la caz.

Umbra Marianei Alexandrescu

În zilele respective, pe holurile Ministerului Justiţiei îşi făcuse apariţia Mariana Alexandrescu, fosta consilieră pe probleme juridice a lui Adrian Năstase. Proiectul de OUG redactat la Parlament a fost prezentat participanţilor la şedinţa de la Ministerul Justitiei de pe un memory stick.

Au urmat două zile de certuri continue, în care aparatul tehnic din Minister s-a opus nu doar verbal, ci şi în scris proiectului de ordonanţă primit pe stick de către conducerea ministerului. Dovadă în acest sens stau multiplele note interne redactate și asumate de persoanele desemnate pe lucrare, de directorul directiei de specialitate  şi avizate, dupa caz,  de secretarii de stat. Responsabila pentru Direcția Legislație era Gabriela Scutea, însă apare în documente şi un alt procuror secretar de stat, Constantin Sima –  foarte nervos, deranjat vizibil de opoziția aparatului tehnic, în timp ce Oana Hăineală, al  treilea procuror aflat în acele vremuri la Ministerul Justitiei,  contrar obiceiului, a tăcut.

Discreţie totală

Pe 18 ianuarie 2017 era programată o şedinţă de Guvern. Pe ordinea de zi erau trecute câteva completări la o serie de legi privind investiţiile din fonduri publice, câteva măsuri pentru mărirea gradului de absorbţie a fondurilor europene, iniţierea PNDL etc. Nimic despre modificarea Codului penal şi a Codului de Procedură penală prin OUG, nimic despre amnistie şi graţiere.

În momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a intrat în sala pentru a prezida şedinţa, personalului de specialitate din aparatul tehnic al MJ venit, se pare, pentru susținerea OUG-urilor pe o ordine de zi suplimentară – oamenii fiind pregătiţi cu documentaţia cerută de Florin Iordache în urmă cu două zile, i s-a cerut să plece de urgenţă.  Şi acum ei, şi nu numai ei,  sunt convinşi că ordonanţa ar fi fost adoptată atunci dacă nu venea Iohannis şi prezida şedinţa de Guvern.

„Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, a declarat atunci Klaus Iohannis.

După acest eşec de etapă al echipei Iordache, seara, două proiecte de ordonanţă de urgență au fost postate pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru dezbatere publică şi a reînceput nebunia. Au fost atunci înregistrate peste 2.000 de sesizări, propuneri, aproape toate defavorabile proiectului. Ele au venit de la cetăţeni sau de la organizaţii neguvernamentale care reprezentau aproape 40.000 de persoane. Oamenii  s-au mobilizat şi au transmis, din ţară sau străinătate, punctele lor de vedere. Pe 30 ianuarie, Florin Iordache a organizat o  dezbatere  publică pe aceleaşi teme.

Avertismente ignorate

A doua zi, OUG 13 era aprobată în şedinţa de Guvern, în pofida a 6 note elaborate de Direcția Elaborare Acte Normative  – direcția de specialitate din minister – care cuprindeau între 7 şi 40 de pagini de argumente în care se arăta că modificările legislative propuse nu sunt benefice pentru societate în forma solicitată de ministrul Iordache. În toate aceste documente, au fost aduse în discuţie urgenţa demersului şi necesitatea consultării cu sistemul judiciar, adică cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Direcția Natională Anticorupție, DIICOT, Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste instituţii fuseseră consultate, formal, de minister, dar nu au avut timp să răspundă sau au raspuns prin opoziție puternică, totul fiind programat ca, într-o cursă contra cronometru, de către Florin Iordache si echipa lui.

Rolul specialiştilor din MJ

Fostul secretar de stat Gabriela Scutea a amintit de Alina Barbu, consilier juridic în cadrul DEAN a ministerului, care a propus un termen de intrare în vigoare de 20 de zile. Termenul a fost ales şi justificat tehnic în nota internă însuşită de specialiştii Direcţiei. Nu a fost un artificiu, era necesar pentru a fi puse în libertate repede persoanele care beneficiau de noile reglementări. Timpul era necesar organelor judiciare şi, mai ales, celor de la  Administraţia Penitenciarelor, pentru a pregăti formalităţile necesare, altfel puteau fi acuzaţi de privare de libertate.

În urma unor negocieri dure, în cadrul cărora Iordache se făcea că nu înţelege de ce e nevoie de un termen pentru intrarea în vigoare, acesta a fost convenit, verbal, la 10 zile. ”Un funcţionar din cadrul ministerului justiţiei, în contextul în care mai mulţi funcţionari din cadrul MJ şi-au exprimat puncte de vedere negative, contrare iniţierii unui asemenea proiect, având argumente de legalitate şi de temeinicie împotriva unui asemenea demers legislativ, o persoană a invocat necesitatea unui asemenea termen. Care au fost resorturile intime în mintea celui care a propus acest termen, rămâne ca istoria să lămurească. Din punctul de vedere al organului de urmărire penală, nu poţi decât să constaţi că a existat un asemenea termen. Putea foarte bine să nu fie”, ne-a mai declarat procurorul care a lucrat dosarul.

Hârtia reciclată de urgenţă

Pe 31 ianuarie 2017 tensiunea era maximă. Nimeni nu ştia dacă va fi adoptată ordonanţa şi, mai ales, în ce formă. În momentul publicării în Monitorul Oficial, în noaptea de 1 februarie, s-a constatat că termenul tehnic de 10 zile era menţionat în ordonanţa adoptată de Guvern. A doua zi au fost audiaţi funcţionarii din minister la DNA.

Joi, pe 2 februarie, la ministerul Justiţiei s-a adunat hârtia reciclată. Coincidenţa sau nu, saci de hârtie tocată aşteptau în holul instituţiei pentru a fi încărcaţi şi transportaţi. În ordonanţa de clasare a dosarului, DNA arată că în aceeaşi perioadă a fost distrus avizul de oportunitate cu observaţii pe OUG 13 venit din partea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul.

sursa: wikipedia

Pericolul de dezbinare

Au urmat proteste de stradă uriaşe în întreaga ţară. Presat de sute de mii de oameni revoltaţi, premierul Sorin Grindeanu adoptă ordonanţa de urgenţă nr.14, care abrogă OUG 13. În  preambulul  ordonanţei 14 Guvernul Grindeanu acceptă motivarea abrogării şi recunoaşte că, “în acest moment, pe fondul tensiunilor create urmare adoptării OUG 13, există un pericol real de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, cu consecinţe asupra climatului general de stabilitate a societăţii. Recunoscând şi respectând în egală măsură exercitarea democraţiei în toate formele sale şi observând că tensiunile existente pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acelor texte care au suscitat reacţiile masive menţionate, s-a apreciat că un asemenea demers este unul dintre cele care justifică urgenţa prin intervenţia unui act normativ de nivelul ordonanţei de urgenţă”.

Cu referire la evenimentele de acum trei, în memoria colectivă au rămas protestele de stradă neorganizate ca formă eficientă de presiune, o lecţie de democraţie dată de societate politicienilor, modelul european de protest paşnic creat de români, maturizarea deplină a societăţii civile care a observat că reprezintă o voce care nu poate fi ignorată.

Ajutorul prompt de la CCR

Revenind la ancheta procurorilor iniţiată imediat după adoptarea OUG13, cazul a fost clasat cinci luni mai târziu, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care a hotărît, la sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu, că procurorii nu pot ancheta modul de adoptare a unui act normativ. Fostul ministru al Justiției urma să fie citat și, în momentul în care era aproape să se ajungă la decidenții politici, CCR a stopat ancheta. ”Florin Iordache nu a mai apucat să fie audiat în dosar.

După ce investigaţiile urmaseră un anumit făgaş, fuseseră ridicate foarte multe documente, audiate foarte multe persoane, şi urma, gradual, să se ajungă la decidenţi, în momentul acela a intervenit dosarul de la Curtea Constituţională. CCR a opinat că asemenea acte normative nu intră în competenţa de verificare a organului de urmărire penală. Punct. Istoria, de asemenea va decide dacă o asemenea decizie este corectă sau nu. Ca jurist, nu poţi decât să respecţi legea care înseamnă şi o decizie a CCR”, a mai arătat anchetatorul.

Ce s-ar fi întâmplat dacă intra OUG imediat în vigoare? „Dacă OUG intra în vigoare în forma care era, cădeam în prăpastie. Că ulterior, doi ani şi jumătate s-au întâmplat “n” grozăvii care fac cumva ca OUG 13 să aibă o perspectivă idilică, e altă discuţie. Dar în momentul acela cădeam în prăpastie din toate punctele de vedere. Sistemul judiciar ar fi fost bulversat, blocat”, a completat unul dintre cei care au anchetat dosarul OUG 13.

Cercetare superficială

Celebra fraza a ministrului Florin Iordache ”Oportunitatea o stabilește Guvernul”, în spatele căreia și-a ascuns intențiile, nu era singurul cap de acuzare. În noaptea respectivă a dispărut un aviz transmis ministerului Justiției prin fax. Aceeași soartă a avut-o și documentul original. Trimis la Parchetul General pentru a continua ancheta pe acuzaţiile de fals şi distrugere de documente, dosarul a fost clasat invocând aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale. Problema este că CCR nu a hotărât atunci că procurorii nu pot ancheta infracţiunile de sustragere sau distrugere de înscrisuri şi falsul intelectual. Nimeni nu şi-a mai bătut capul cu asemenea „detalii”.

Oameni nepotriviţi

Marii juriști ai PSD nu și-au dat seama că termenul de 10 zile ar putea să le fie fatal în demersul lor de a modifica legi esențiale ale sistemului judiciar peste noapte. ”Există o vorbă în popor. Pune omul potrivit la locul potrivit. În momentul în care la locul potrivit nu e omul potrivit, acesta nu are cum să cunoască ceea ce trebuie făcut în acel loc. E o posibilă explicaţie a faptului că acele persoane nu au sesizat că acest termen de 10 zile putea foarte bine să nu fie introdus în OUG 13”, ne-a declarat un magistrat.

Cei trei secretari de stat  de la cabinetul lui Iordache au avut reacţii diferite, mai mult sau mai puţin evidente. În mod cert, nu s-au opus categoric, vizibil şi public, deşi nu riscau decât reîntoarcerea în Parchetele de unde proveneau. Puteau să refuze propunerea lui Iordache venită pe stick, să-şi dea demisia să iasă şi să denunţe public ce se întâmplă, revenind pe funcţiile de procurori. Nu au facut-o la acel moment, o fac însă acum, indirect. Gabriela Scutea a arătat că a ales să lupte împotriva ordonanţei din interior, în timp ce Oana Hăineală  a declarat  recent că regretă episodul şi că a fost atunci în locul nepotrivit.

Acest lucru demonstrează că profesioniştii din administraţie, fac diferenţa în situaţii critice. Experții de la Ministerul Justiţiei, Alina Barbu – indicată recent chiar de Gabriela Scutea ca fiind autoarea textului privind termenul – au ales să-şi facă meseria, indiferent de consecinţe, poate chiar să-şi joace cariera pentru principii.

Pe scurt, despre epopeea OUG 13

În noaptea de 31 ianuarie 2017, ministrul de Iordache anunța, în cadrul unei conferințe de presă, adoptarea de către guvern a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Imediat, în Piața Victoriei s-au adunat peste 100.000 de oameni. Acțiunile protestatarilor au continuat seară de seară și au atins apogeul pe 5 februarie 2017, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara. În aceeași seară, premierul Sorin Grindeanu anunța abrogarea OUG 13, motivând decizia prin aceea că „nu vreau sa dezbinăm România. România nu poate fi ruptă în două”. La presiunea străzii, patru zile mai târziu, Florin Iordache și-a demisia din funcția de ministru al Justiției.

Pe 31 ianuarie 2017, DNA a deschis un dosar penal privind modul de adoptare a OUG13. Acuzațiile erau de favorizarea făptuitorului și prezentarea cu rea credință de date inexacte.

În timpul anchetei, după analiza caracteristicilor electronice ale documentului tip word, a rezultat că acesta a fost creat pe data de 15 ianuarie 2017, de Elena Isabella Trufașu și de Anca Mihaela Spiridon. Prima era consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputaților, a doua fiind director general la Cancelaria preşedintelui Camerei Deputaților.

• Din analiza dosarului reiese că pe 16 februarie, într-o ședință la minister, Iordache și-a prezentat intențiile. La ședință au participat șeful de cabinet Corina Drașoveanu, secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt Hăineală și Mariana Moț.
• Fără a preciza ce urmărește să modifice concret, Iordache a declarat celor prezenți că proiectele de ordonanță trebuie să fie gata peste două zile, pentru a intra pe ordinea de zi a Guvernului.
• Potrivit ordonanței de începere a urmăriri penale, atunci s-a opus Gabriela Scutea, nefiind justificată urgența.
• Ce voia Iordache? Dezincriminarea abuzului în serviciu, dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu, modificarea definiției conflictului de interese, modificarea conținutului definițiilor pentru darea de mită, luarea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență, modificarea modului de sesizare a organelor de urmărire penală, denunțul și plângerea.
• Au urmat discuții intense, nefiind clar cine a propus un prag valoric de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, mai precis Oana Hăineală sau chiar Florin Iordache. Acest prag pica mănușă pentru Liviu Dragnea.
• A doua zi, discuțiile au continuat, după primirea de la DEAN a principalelor decizii ale CCR pe care Iordache le voia transpuse în legislație, ca pretext pentru actul normativ care urma să fie, însă, completat cu ce trebuie.
• Pe 25 ianuarie, aceste sugestii primite în urma consultării publice au fost centralizate de funcționarii din minister, cele mai multe dintre ele fiind critice la forma dorită de Florin Iordache.
• Specialiștii din minister au întocmit note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite. Cea mai consistentă relua toate argumentele prezentate până atunci împotriva emiterii unui OUG, precum şi prezentarea punctelor de vedere exprimate de reprezentanții sistemului judiciar.
• Pe 31 ianuarie 2017, orele 17, Iordache a cerut emiterea unor avize în vederea promovării unei OUG pentru modificarea CP și CPP  de la Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
• Ședința de Guvern era programată pentru 19.45. Doar MAI și Consiliul Legislativ au transmis avizele. Primul pentru infracțiunile din domeniul legislației rutiere, al doilea a susținut că nu este motivată urgența OUG.
• MAE, prin Theodor Meleșcanu, a semnat pe loc, chiar în sediul Guvernului, fără să ceară părerea specialiștilor din minister.
• Ministerul pentru Relația cu Parlamentul a transmis prin fax un aviz cu observații și propuneri, fiind semnat de fostul ministru Grațiela Gavrilescu. Dacă nu erau acceptate propunerile, proiectul nu putea fi promovat. Aceasta era miza unui aviz de oportunitate favorabil.
• Între orele 20 și 21, au loc discuții tensionate la sediul Guvernului între reprezentanții MJ și ai MRP pe tema avizului. Într-un final, funcționarii MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, fiind emis un al doilea, pe placul ministrului Iordache. Acest al doilea documment a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.
• Începe ședința de Guvern, iar Florin Iordache suplimentează ordinea de zi cu trei proiecte de privind grațierea unor pedepse și modificarea CP și CPP.
• Proiectele au fost aprobate de primul ministru Sorin Grindeanu, în condițiile în  care avizul CSM era unul vechi, cel de la MAE era semnat doar de Meleșcanu și primul aviz de la MRP, cel cu observații și propuneri, nu era atașat la dosarul de avize.
• Cel de-al doilea aviz al MRP, favorabil lui Iordache, a fost înregistrat a doua zi  la MJ, având același număr cu cel emis cu o seară înainte de aceeași instituție. Despre acest din urmă document, trimis prin fax, DNA susține că a fost distrus în interiorul MJ. Și originalul emis de MRP și predat reprezentanțillor MJ a fost furat.
• Pe 8 februarie 2017, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu sesizează CCR pentru ancheta DNA și cere Curții să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative. Trei săptămâni mai târziu, CCR se conformează și îi dă dreptate lui Tăriceanu.
• Pe 24 februarie 2017, DNA declină dosarul la Parchetul General pentru continuarea cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea credință de date inexacte, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri, fals intelectual. În cazul infracțiunii de folosirea autorității politice în vederea obținerii de foloase necuvenite DNA a clasat cauza.
• Pe 21 iunie 2017, Parchetul General clasează dosarul primit de la DNA, invocând decizia CCR din 27 februarie 2017 care arată că procurorii nu pot verifica circumstanțele în care a fost adoptată OUG 13.

Distribuie Distribuie Comentarii