Analistul economic Adrian Negrescu și politologul Valentin Naumescu explică pentru „Adevărul” că acceptarea României în Schengen ar deschide drumul investitorilor străini încă indeciși și ar însemna o miză uriașă de miliarde de euro anual. Pe de altă parte, un eventual eșec ar avea urmări nefaste pentru economia României, dar și în plan politic

România va afla joi, cel mai probabil, dacă va fi admisă în spațiul Schengen. Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, întrunit pe 8 și 9 decembrie, este cel care se va pronunța asupra acestui aspect.

„Adevărul” a încercat să obțină o imagine cât mai clară a evenimentului și a mizei sale, atât pe plan politic, cât și din punct de vedere economic, iar pentru asta a provocat un politolog cunoscut, expert în diplomație, Valentin Naumescu, și un analist economic Adrian Negrescu. Evident, în ambele cazuri, atât pe plan politic, cât și economic, România ar avea doar de câștigat dacă ar fi primită în spațiul Schengen.

Cei doi experți au explicat care ar fi avantajele ce ar decurge de aici, dar și riscurile, în cazul în care răspunsul ar fi negativ. În sfârșit, fără a căuta țapi ispășitori, un alt aspect ar fi și cine ar trebui să deconteze un eventual eșec, la fel cum desigur ar merita toate laudele în cazul în care România se va bucura de succes.

Ce ar însemna integrarea în Schengen pe plan economic

Într-o perioadă în care întregul continent traversează o perioadă tulbure, marcată de frământări economice, recesiune și cu perspectiva chiar a unei crize, acceptarea în Schengen ar echivala cu un balon de oxigen pentru economia României.

„E vorba de o miză de miliarde de euro anual și nu numai”, punctează din start economistul Adrian Negrescu.

Dar lista beneficiilor nu s-ar opri aici. Admiterea în Schengen ar da un semnal pozitiv investitorilor care tatonează piața românească, dar nu sunt încă deciși să investească în țara noastră.

„Dacă vom intra în Schengen sau dacă nu va influența semnificativ modul în care investitorii privesc și dezvoltă investiții greenfield în România, creează locuri de muncă. Când mă refer la investiții greenfield mă refer la investiții precum cea făcută de Renault, de miliarde de euro, dar care atrage apoi în lanț și alte investiții conexe din partea unor parteneri. Un NU spus României ar fi în schimb un semnal foarte prost și i-ar determina pe mulți fie să nu mai investească la noi, fie să amâne momentul, fie să mizeze pe sume mai mici. Dacă nu vom intra în Schengen, va fi o problemă, pentru că percepția legată de siguranța capitalului în România va fi una extrem de dificilă de pus sub semnul întrebării”, explică expertul.

În cazul nedorit în care România va primi un răspuns negativ, principala vină ar purta-o autoritățile române, care nu au știut să promoveze interesele țării. Adrian Negrescu a remarcat lipsa oricărui studiu serios cu privire la impactul aderării României la spațiul Schengen, lucru pe care îl consideră impardonabil.

„Revoltător din punctul meu de vedere este că atât Ministerul de Externe, cât și Ministerul Economiei nu au venit în această perioada de discuții la nivel european, legată de extinderea Schengen, cu un studiu de caz, cu niște date concrete privind impactul economic al întrării României în Schengen. Să demonstrăm cu cifre avantajele pe care le aduce Europei intrarea noastră în spațiul Schengen. Să arătăm cine sunt investitorii străini din România, cum vor fi impactați din punct de vedere financiar, inclusiv investitorii din Austria, care reprezintă un eșalon semnificativ din România. Îi puteam convinge prin intermediul mediului de afaceri pe politicieni, venind cu date, cu cifre concrete, nu despre traficul la frontieră, ci despre efectele economice pozitive pe care accederea în Schengen le-ar putea aduce”, a mai afirmat analistul economic.

În opinia sa, riscul ca România să fie refuzată este unul foarte mare. Alături de lipsa unor studii serioase care să arate cât ar beneficia economia României de pe urma intrării în Schengen, dar și ce avantaje ar avea investitorii, Adrian Negrescu a remarcat și apatia și lipsa unui lobby susținut din partea autorităților române.

„Am ajuns să ne facem temele prea târziu din punctul meu de vedere. Suntem în pericol de a ne îneca la mal, cum se spune la noi, pentru că n-am știut în toți acești ani să facem un lobby constant să acționăm și să mediatizăm și să promovăm interesele noastre economice, sociale, politice în ceea ce privește această decizie privind spațiul Schengen”, a conchis Negrescu.

„Austria e ipocrită”

Fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consul al României la Toronto, profesorul Valentin Naumescu predă la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Totodată, el conduce Asociaţia Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană, un think tank care promovează cultura democratică şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Și profesorul Valentin Naumescu ia serios în calcul un eșec, însă încearcă totuși să vadă și jumătatea plină a paharului.

„Vom intra cu siguranță în Schengen, dar la fel de sigur nu acum. Dacă ne uităm cu atenție la declarația cancelarului austriac, folosește termenul acum, spune că nu susține acum intrarea României. Asta înseamnă că și Austria, la rândul ei, va da un vot favorabil la o ședința viitoare a JAI din anul viitor”, este opinia lui Naumescu.

Cu o vastă experienţă în diplomaţie şi relaţii internaţionale, profesorul Naumescu nu are niciun dubiu atunci când vine vorba despre vinovați. Doar că, spre deosebire de Adrian Negrescu, el consideră că principala vină o poartă Austria, deși admite că și diplomația românească ar fi putut face mai multe în acest caz. „Nu mă feresc de cuvinte și spun că Austria este ipocrită. Decizia e una strict politică și nu se justifică sub nicio formă”, punctează profesorul.

Nici diplomația românească nu este în totalitate străină de un eventual eșec. Profesorul crede că autoritățile române ar fi putut face mai mult și spune și în ce mod.

„Ceea ce eu aș putea spune de strategia diplomației românești este că, din păcate, nu am fost foarte atenți la relațiile bilaterale. Și nu știm să combinăm, pentru că chiar și într-un cadru multilateral, așa cum este Uniunea Europeană, relațiile bilaterale tot rămân foarte importante. Trebuie să știm să ne atingem obiectivele la nivel multilateral, folosindu-ne mai bine de pârghiile diplomației bilaterale. Orice stat cu o diplomație matură, avansată, și cu o strategie matură, pragmatică, realistă, păstrează ceva în resursă de negociere pe care o are în orice relație diplomatică. Nimeni nu dă totul într-un anumit moment. Deci trebuie să ai ceva păstrat în resursă de negociere ca monedă de schimb, în orice relație bilaterală”, arată Naumescu.

O lecție și un scenariu periculos pentru România

Un eșec pe 8-9 decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ar trebui să fie un semnal și o lecție, mai spune el. Deși se declară optimist pentru viitor și spune că România va fi primită cu siguranță anul viitor în Schengen, Valentin Naumescu vine și cu o observație care ar trebui să dea fiori reci diplomației române.

„Există un risc ca la un moment dat, și momentul acesta chiar a venit, sunt politicieni de nivel înalt în Uniunea Europeană care pun problema reformei spațiului Schengen, care spun că spațiul Schengen oricum nu mai funcționează și trebuie modificat. Asta ar însemna noi și noi amânări și poate că am fi primiți doar peste ani”, a conchis profesorul.