Ultimele discuții pe tema extinderii spațiului Schengen par să pună probleme aderării României atât prin opoziția Austriei faţă de Bucureşti, cât și prin cea a Olandei față de includerea Bulgariei.

Opoziția Austriei și cea față de Bulgariei pune probleme aderării FOTO Shutterstock

În contextul în care membrii COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului) sunt așteptați să ia o decizie privind menținerea punctului pe agenda Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne), apele par a fi încă tulburi, cu numai câteva zile înainte reuniunea de pe 8 decembrie, care ar urma să dea un vot privind aderarea României, a Bulgariei și a Croației în spațiul de liberă circulație european.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a făcut o nouă declarație prin care a respins intrarea României și Bulgariei în Schengen. „Noi credem că are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum. Este important (în cazul sistemului de azil – n.red.) ca trei aspecte de bază să funcționeze: protecția frontierelor externe, refuzurile de primire și distribuția celor care cer azil. Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii”, a susținut oficialul, în contextul în care nemulțumirile statului privesc numărul mare de cereri de azil cu care se confruntă.

În replică, europarlamentarul Rareş Bogdan susţine că discursul Austriei este mai degrabă unul politic, similar celui avut de Olanda, iar Eugen Tomac consideră că poziţia ţării este una discriminatorie, menţionând că în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, ar putea fi sesizată Curţea de Justiţie a UE.

Euroalesul Siegfried Mureșan a subliniat că „cifrele agenției europene de protecție a frontierelor, la care ar trebui să ne raportăm toți, confirmă foarte clar faptul că România nu a fost și nu este sursa migrației din Austria și nu este rută de tranzit pentru migrația din Austria”, arătând că de fapt ruta trece prin Suedia, Ungaria și apoi Austria. Liberalul a punctat, de asemenea, că liderii politici de la Bucureşti sunt în dialog cu cei de la Viena pentru a îi convinge să accepte includerea României în spaţiul de liberă circulaţie, argumentele folosite de aceştia fiind controlul frontierelor efectuat de România și situația migrației, care arată că nu există o problemă în acest sens.

Separarea României de Bulgaria, greu de realizat

O altă problemă a României, chiar și în contextul convingerii Austriei, este opoziția, atât olandeză, cât și austriacă, privind aderarea Bulgariei.

Surse din Parlamentul European au declarat pentru „Adevărul” că se discută o decuplare a dosarelor celor două state, însă potrivit unor surse diplomatice citate de presa croată, opoziția față de Bulgaria ar putea reprezenta o problemă serioasă pentru Guvernul de la București, întrucât frontiera dintre cele două ţări nu a fost menită să fie graniță Schengen, iar pregătirea protecţiei la această frontieră ar putea fi de durată.

Contactat de „Adevărul”, europarlamentarul Victor Negrescu a punctat că o decuplare a celor două dosare ar putea duce la o decalare a calendarului aderării României la spațiul Schengen. Pe de altă parte, ar putea exista și solicitări în plus pentru România, pe o eventuală rezoluție separată pentru aderare, a mai susținut social-democratul.

Scenariile pentru România

Potrivit unor surse din Parlamentul European, varianta separării celor două dosare este foarte probabilă, în contextul în care o decizie favorabilă pentru ambele state este aproape imposibilă, dată fiind instabilitatea politică din Bulgaria. Astfel, există scenariul pozitiv, dar puţin probabil din cauza timpului necesar pentru pregătirea frontierei, al decuplării și obţinerii unui vot pozitiv pentru România, urmat de acordarea sprijinului pentru securizarea graniței.

Practic, România şi Bulgaria ar urma să primească decizia în acelaşi timp, peste câteva zile, spun sursele citate, însă în cazul ţării noastre ar putea fi adoptat un act favorabil, iar Bulgariei i-ar putea fi acordat un termen pentru aderare, cu îndeplinirea unor condiții.

Un alt scenariu este scoaterea punctului ce privește aderarea României și a Bulgariei, urmând ca subiectul să se discute într-o ședință ulterioară. Varianta aceasta ar pune însă probleme, dat fiind că președinția rotativă a Consiliului va fi preluată de Suedia în următoarele luni, stat care a trecut cu reticență o decizie favorabilă României prin Parlament.

Potrivit surselor „Adevărul” din Parlamentul European, cel mai sumbru scenariu pentru România este acela al forțării menținerii punctului privind aderarea la Schengen în ședința COREPER de pe 7 decembrie, urmată de un vot negativ în Consiliul JAI din următoarea zi. Un astfel de deznodământ ar însemna reluarea tuturor demersurile de la zero, ceea ce ar însemna încă 2-3 ani de așteptare pentru a putea aduce din nou subiectul aderării în Consiliu.

Ce este Consiliul JAI

Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

Potrivit paginii oficiale a Consiliului European, Formațiunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne se reunește o dată la trei luni.

Sursa citată mai arată că activitatea Consiliului constă în adoptarea, împreună cu Parlamentul European, a documentelor legislative care vizează garantarea drepturilor fundamentale, asigurarea liberei circulații a persoanelor pe teritoriul UE și oferirea unui nivel ridicat de protecție pentru cetățeni.

De altfel, Consiliul poartă responsabilitatea politicilor în materie de azil și imigrație, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, protecția civilă și combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate, precum și a terorismului, tot aici intrând, astfel, și chestiunile legate de spațiul de liberă circulație Schengen al Europei.

Consiliul este totodată însărcinat cu facilitarea și consolidarea coordonării acțiunilor întreprinse de statele membre privind securitatea internă a statelor membre UE. Iar această securitate este realizată prin asigurarea protecției la frontierele externe și prin încercarea de a spori cooperarea polițienească și vamală.

De asemenea, sursa citată mai arată că în privința domeniilor legate de acquis-ul Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt.

Formatul mixt este alcătuit din statele membre ale UE, plus cele patru țări care nu sunt membre UE, dar sunt în Schengen, adică Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.