Un raport din 2005 al Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) arată că încă din acel moment pe canalul Bîstroe erau înregistrate adâncimi de peste 10 metri în anumite puncte, ajungând până la 14 metri. Vezi aici anexa relevantă a raportului UNECE.
De asemenea, măsurătorile făcute de Apele Române în februarie 2023 indică, potrivit unui document consultat de G4Media, adâncimi de peste 10 metri în mai multe zone de pe brațul Chilia și canalul Bîstroe.
Reamintim că Ministerul Transporturilor a reclamat în februarie presupuse lucrări de adâncire, fără permisiunea României, realizate de autoritățile din Ucraina pe canalul Bîstroe, care leagă Dunărea de Marea Neagră pe teritoriul acestei țări. Subiectul a fost preluat rapid de partidul extremist AUR și de vectori ai propagandei anti-occidentale.
Ulterior, guvernul de la București a cerut autorităților ucrainene să permită măsurători pe canalul Bîstroe.
Ucraina a acceptat cererea, iar secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Irinel Scrioşteanu a anunțat marți că măsurătorile se vor face cu nave ucrainene și cu experți români şi ar putea dura până la 10 zile.
„S-a primit acceptul şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, plus încă câteva devieri din Braţul Bâstroe, gen Solomonov, un canal care poate fi navigabil. În total, încă 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare”, a spus secretarul de stat.
El a precizat că „s-a convenit că se vor folosi de data aceasta nave şi echipamente ucrainene, iar noi punem experţi la dispoziţie”.
„Este o chestiune de reciprocitate, cum am folosit pe Chilia, acolo unde braţul este comun, având în vedere că este teritoriu exclusiv ucrainean şi nu este graniţă comună pe aceste zone, mai sigur este să folosim navele şi echipamentele ucrainene”, a explicat oficialul din Ministerul Transporturilor.
Scrioşteanu a arătat că estimează că în aproximativ 7-10 zile ar trebuie să dureze măsurarea celor 65 de kilometri din Braţul Bâstroe.
