Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care sunt principalele ameninţări față de securitatea României. Amenințările iresponsabile cu ieșirea din NATO și UE reprezintă de departe cel mai mare pericol, urmat de riscul unei instabilități politice și economico-sociale.

România a fost în ultimii ani unul dintre cele mai stabile state de pe flancul de est al NATO, lucru apreciat de aliați. Vestea proastă este că ultimele evenimente riscă să aducă o instabilitate politică fără precedent, într-un moment delicat.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu , omul care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, lansează un avertisment serios cu privire la cele mai serioase riscuri la adresa securității României. Din start el atrage atenția că există amenințări mult mai grave decât riscul ca Rusia să atace România. Altfel spus, România este pusă în pericol nu atât de Federația Rusă, care nu ar îndrăzni să atace cu mijloace convenționale un stat NATO, cât de problemele și vulnerabilitățile interne. Pentru că securitatea unui stat nu ține doar de securitatea sa militară.

Cel mai pericol ar fi renunțarea la NATO și UE

Problema cea mare este că autoritățile nu au gestionat suficient corect situația, ceea ce a dus România într-o situație extrem de complicată. Totul a culminat, spune generalul, cu declarațiile iresponsabile ale unor lideri politici care au vorbit despre Roexit, despre ieșirea României din Alianța Nord-Atlantică și proclamarea neutralității. Aceasta este, în realitate, cea mai mare amenințare la adresa României.

„Acesta este cel mai mare risc la adresa României. Nu Rusia, nu altele. Pentru că fiind membri NATO, Rusia nu ne va ataca. Atâta timp cât suntem în NATO și în UE, facem parte din cea mai puternică alianță și ne aflăm în siguranță. Acum ne pândesc primejdii și mai mari decât orice amenințare militară rusă. România în istoria sa modernă, deci din secolul XIX încoace, a fost membru al unei alianțe, indiferent de ce război vorbim, de independență, războaiele balcanice, război mondial. Ca atare este foarte important în ce alianță ești. Neutralitatea nu poate fi garantată. Nimeni nu mai garantează acum, iar neutralitatea României, ținând seama de zona geografică, geostrategică în care se găsește, va fi încălcată de fiecare dată. Ea nu va fi respectată”, spune generalul.

Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă România ar decide să iasă din Uniunea Europeană și NATO. Iar cea mai bună dovadă este ceea ce se întâmplă acum în Ucraina sau ceea ce s-a întâmplat în Georgia, țară care a fost de asemenea agresată de Federația Rusă.

RoExitul ar echivala cu un dezastru

„Lucrurile sunt destul de complicate și nu ne sunt clar explictate. Au loc și reconsiderării. Când continuăm apartenența la Uniunea Europeană și ne pregătim o altă poziționare, dar nu știm care este poziționarea și pe ce proiecte, sau, așa cum era în prima parte a așa-ziselor dezbaterei electorale pentru turul 2, ieșirea până la urmă din Uniunea Europeană, care nu ne-ar reprezenta, ci dimpotrivă ne-ar, între ghilimele, exploata din plin. Pentru România, o ieșire din UE ar fi dezastruoasă. Pentru că noi ceea ce am realizat, și mă refer la recondiționarea de școli, înființarea de sisteme legate de canalizare și alimentare cu apă, marile proiecte de infrastructură, dar și proiectele de infrastructură locală, tot procesul complex de recondiționare, proiectele legate de spitalele regionale, proiectele legate de minorități, proiectele legate de calificarea forței de muncă, ele ajung să ducă la un impact major din punct de vedere al dezvoltării economice și sociale a României. Tot ce am realizat, am realizat cu sprijinul Uniunii Europene”, mai spune el.

În cazul unui Roexit, România ar pierde enorm din punct de vedere economic, iar economia s-ar prăbuși. Ar fi un adevărat coșmar, iar țara ar cădea direct în prăpastie.

„Dacă am ieși din UE, ar trebui să ne reorientăm spre alte piețe, pentru că piața noastră este direcționată majoritar spre piața comunitară a Uniunii Europene. Ce alte piețe trebuie să avem în vedere, să le spunem euroasiatice, poate și către Africa, dar aici trebuie să luăm în calcul și profitul pe care îl realizezi în momentul în care faci ai exporturi către asemenea piețe. Pentru că, în definitiv, piața comunitară este căutată de către toți, este foarte căutată de către China, iar Federația Rusă are un recul tocmai prin excluderea din piața Uniunii Europene, mai ales din punct de vedere al exportului de resurse energetice”, afirmă generalul.

Viitorul României este în UE și NATO

Un alt aspect ar fi faptul că investitorii europeni s-ar retrage, ceea ce din nou ar însemna o lovitură pentru România. S-ar închide fabrici, ar crește șomajul, iar haosul ar deveni cuvânt de ordine.

„Apar aspecte legate de investitori, care nu vor mai găsi un cadru favorabil de investiți în România. Cine vor fi cei care vor investi? Avem noi resursele interne pentru a dezvolta toate programele de investiții? Și dacă avem aceste resurse, cum le valorificăm? În privința agriculturii, nu vom mai avea subvenții. Va subzista ferma individuală, dar și fermele mari. Fără aceste subvenții care vin de la Uniunea Europeană, mi-e greu să cred că agricultura noastră va rezista, când noi, înainte de intrarea în Uniunea Europeană, aveam peste 3 milioane de hectare de pământ arabil nelucrate. Apoi apar restricțiile legate de forța de muncă. Găsim locuri de muncă tuturor și cu un grad de remunerație care să fie favorabil, astfel încât lucrătorul să ajungă să lucreze numai în România? Pentru că da, este un proiect binevenit a aduce înapoi forța de muncă, dar ai o condiționare, o aduci înapoi forța de muncă în condițiile în care, în primul rând, motivația financiară este bună, adică cel puțin la nivelul câștigurilor pe care le au în Occident”, mai spune el.

Așadar, cea mai mare eroare ar fi, inclusiv din punct de vedere strategic, ar fi ca România să renunțe la apartenența la Uniunea Europeană.

„Este de gândit profund asupra direcției în care mergem. Una este să îți dezvolți și consolidezi identitatea națională într-un cadru comunitar, și asta ține mai mult de politicile interne, și alta este să te excluzi dintr-o piață economică care se dezvoltă pe principiile economiei de piață. Iar economia de piață a fost adoptată și de către China. Fără adoptarea economiei de piață, China nu realiza acest salt fantastic, devenința de a doua putere a lumii. Și atunci, dacă am ieși din UE, am face cea mai mare greșeală cu putință”, avertizează generalul.

Politicienii ne-au adus la doi pași de dezastru

A doua cea mai mare amenințare la adresa României ar fi instabilitatea politică și o criză accentuată economică și socială, spune generalul Virgil Bălăceanu.

„Grupurile sociale reprezintă un alt risc major, chiar o amenințare, pentru că societatea este antagonizată, și atunci dacă lucrurile nu se stabilizează, se creează disfuncții, se creează antagonisme care pot să fie exprimate în violență. Manifestații, greve generale, manifestații cu acte de violență, nerecunoașterea instituțiilor statului, a statului în sine, toate acestea ar avea un potențial distructiv enorm. Și atunci, în caz de turburări maxime, la ce soluții ajungem? Ajungem la soluția unei dictaturi? Și mai e și criza politică, adică exact cea care duce la aceste turburări sociale”, explică generalul.

Ar fi momentul, spune el, ca partidele să treacă la o adevărată resetare și să realizeze în ceasul al 12-lea că nu au ales cea mai bună cale.

„Este o criză politică, dar ea presupune un echilibru din punct de vedere al abordărilor doctrinare a partidelor prin coabitare, indiferent că sunt de orientare social-democrată, social-progresistă sau naționalistă. E nevoie de această coabitare, că am realizat o coabitare al naționalităților conlocuitoare, a minorităților conlocuitoare în România, printr-o politică înțeleaptă și echilibrată. Trebuie să se acționeze în privința ambilor poli, să-i spunem polul pro-euroatlantic și polul naționalist, astfel încât naționalismul să nu se transforme într-un naționalist extremist, ci să fie un naționalism ponderat. Trebuie să avem un exercițiu politic mult mai bun din punct de vedere al implicării societății în actul deciziei politice și aici trebuie să auzităm mai mult și de o corectitudine în desfășurarea campaniilor electorale, dar și în organizarea, desfășurarea și măsurile care pot fi luate în urma unor referendumuri la nivel național. Pe de altă parte este clar, este clar de departe că e nevoie de o resetare a tuturor partidelor politice, indiferent de culoarea și de opțiunile lor ideologice, dacă vorbim de opțiuni ideologice”, adaugă generalul.

Problema lipsei de credibilitate a autorităților și a partidelor politice poate avea urmări mai grave decât s-ar crede la prima vedere.

„O Românie și mai ales partidele politice neresetate și pierzându-se într-o luptă politică, care este lupta de grup sterilă, e ceea ce creează vulnerabilități și periclitează securitatea acestei țări. Și atunci, problematica corupției rămâne evidentă. Ineficiența guvernării, proasta guvernare, este de asemenea un pericol.”

Problemele demografice și sabotarea sistemului energetic, alte pericole uriașe

Pe locul cinci ar fi, în ce privește pericolele la adresa României, factorul demografic. De 35 de ani România suferă de o adevărată hemoragie. În timp ce rata natalității s-a prăbușit, milioane de români au luat calea altor țări, din cauza sărăciei. Acum, pentru că autoritățile și guvernele care s-au succedat au fost incapabile să găsească soluții, de acest lucru profită partidele radicale și eurosceptice, care exploatează din plin nemulțumirile justificate ale populației.

„Un alt pericol este negăsirea soluțiilor, din punct de vedere al unui spor demografic, totuși rezonabil. Este un pericol pe care trebuie să-l luăm în considerare. Nu privim lucrurile apocaliptic, dar reprezintă niște vulnerabilizări serioase ale României, ca stat și ca națiune. Și vedem că nu se iau măsuri. Un proiect adevărat pentru România trebuie să aibă toate aceste componente, dar mai ales măsuri practice de realizare. Este o diferență majoră între proiectele teoretice și ceea ce se întâmplă în realitate. Este o diferență majoră, o discrepanță, între programele politice pe care le lansează partidele și ceea ce fac în momentul în care ajung la guvernare. Această diferență cultural-istorică între vorbe și fapte la români trebuie să fie reconsiderată. Problema cea mare pentru o parte importantă a populației este legată de demagogia politicianistă. Există o lehamite. Nu s-au luat în considerare asemenea lucruri, s-a plecat de la ideea că poate să existe un control asupra minților și asupra modului în care votează românii. Un asemenea lucru nu poate să aibă continuitate. Deci există și acest pericol ca partidele politice și instituțiile statului român să nu se reseteze. Nu găsesc alt termen potrivit”, mai arată generalul.

De asemenea, o altă amenințare este cea la adresa securității energetice a țării. Moscova încearcă prin proxy să blocheze proiectele precum Neptun Deep, așa cum a făcut-o anterior în cazul exploatării gazelor de șist. Iar o țară care nu își poate asigura energia nu poate fi decât vulnerabilă. Aici sunt folosite de multe ori organizații de mediu care în numele unui activism fanatic pun sub semnul întrebării securitatea enegretică a țării.

O soluție clară

În sfârșit, o altă problemă o reprezintă amenințarea directă a Rusiei, cu mențiunea că în acest caz soluțiile sunt simple. România trebuie să rămână cu orice preț fidelă alianțelor care îi asigură securitatea și valorilor europene. În paralelel, România trebuie să își fortifice propria armată și industria de apărare, pentru a fi capabilă să reziste, în cazul unui ipotetic atac, până când aliații ar sări în ajutor. Fiind însă stat membru NATO, în acest fel suntem în afara oricărui pericol, consideră generalul Virgil Bălăceanu.

„Din punct de vedere al integrității teritoriale, atâta timp cât vom fi în NATO suntem intagibili. Un război între Federația Rusă și NATO ar fi un război sinucigaș, nu pentru poporul rus, nici vorbă, nici pentru cultura rusă, nici pentru civilizația rusă. Ar fi un război sinucigaș, mai ales pentru conducerea politică a Rusiei, pentru Putin în sine. Ar fi un război pe care l-ar pierde, iar el știe asta și nu va risca”, conchide generalul Virgil Bălăceanu.