Actrița Melania Ursu s-a stins din viață
Cunoscuta actriță clujeancă Melania Ursu s-a stins din viață la vârsta de 75 de ani, au anunțat marți reprezentanții Teatrului Național Cluj-Napoca. Actrița a murit în cursul zilei de luni, în urma unui infarct, conform apropiaților.
Melania Ursu s-a născut în 16 iunie, la Sibiu și a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București, la clasa profesoarei Mony Gelerther. În 1961, a devenit și actriță a Teatrului Național din Cluj.
În anul 2012 Melania Ursu a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate.
"Melania Ursu a chemat la viață personaje dintre cele mai diverse. Vlad Mugur, descoperitor al atâtor talente, intuindu-i filonul dramatic, o distribuie în primul ei rol de factură psihologică: Kaja Fosli din "Constructorul Solness" de H. Ibsen. Urmează Corifeea din "Ifigenia în Aulis" de Euripide, apoi "Un vis în noaptea miezului de vară" după Shakespeare, la care a lucrat cu încântare și bucurie. Vlad Mugur o distribuie și în alte spectacole ale sale: "Vara imposibilei iubiri" și "Rochia" de Dumitru Radu Popescu, "O femeie fără importanță" și "Evantaiul doamnei Windermere" de Oscar Wilde, "Avram Iancu" de Alexandru Voitin", se spune în comunicatul UNITER, transmis presei în anul 2012, când actriței i-a fost acordat premiul pentru întreaga activitate.
Melania Ursu a primit numeroase distincții și premii, printre care Medalia "Meritul cultural" (1967), Ordinul "Meritul cultural" (1969), Premiul revistei "Teatrul" pe anul 1970 pentru rolurile din "Opinia publică" de Aurel Baranga și "Visul unei nopți de vară" de Shakespeare, Premiul de interpretare feminină pentru rolul din "Pasărea Shakespeare" de Dumitru Radu Popescu, la Festivalul de artă teatrală de la Iași (1975), Premiul de interpretare feminină pentru rolul secundar Doamna Chiajna în filmul "Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu" (1979), Premiul I de interpretare pentru rolul Ea din "Cerul înstelat deasupra noastră" de Ecaterina Oproiu și Ordinul Național "Pentru Merit" în grad de Cavaler (2002).
AGERPRES