Costel Constantin s-a dăruit scenei peste o jumătate de secol, este societar de onoare al Teatrului Naţional Bucureşti, iar acum a decis să se retragă din viața artistică.

Costel Constantin - arhiva foto

Actorul Lari Giorgescu a anunțat sâmbătă, 17 iunie, pe rețelele sociale, retragerea marelui actor:

„Acum 10 ani, în luna iunie, aveam premieră, la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, cu spectacolul Omul care a văzut moartea. Atunci nu îmi puteam imagina că va ajunge la 225 de reprezentații. Iar faptul că în tot acest timp distribuția a rămas neschimbată, a reușit să transforme membrii spectacolului într-o adevărată familie.

Aseară am avut ultima reprezentație. Motivele țin de etica profesională a unui artist. Se pare că actorul Costel Constantin și-a propus să se retragă la minunata vârstă de 80 de ani și la nu mai puțin de 60 de ani de teatru. Vă mulțumesc, domnule Costel, pentru ceea cea am trăit alături de dvs. pe scena!”

Costel Constantin, o viață închinată teatrului

Născut în 1942, Costel Constantin a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (promoţia 1964, clasa Beate Fredanov), avându-i drept colegi pe Ion Caramitru, Virgil Ogăşanu, Ilinca Tomoroveanu, Florina Cercel, Ştefan Radof, Valeria Seciu şi mulţi alţii.

A debutat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a activat în perioada 1965-1969, iar din 1969 a devenit actor al Teatrului Naţional din Bucureşti, unde a apărut în numeroase roluri principale din piese de Shakespeare, Gogol, Molière sau Caragiale. Face parte din galeria actorilor de mare valoare ai scenei româneşti care au interpretat memorabil rolul lui Ştefan cel Mare (din „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea), alături de Constantin Nottara, George Calboreanu şi George Vraca. De-a lungul carierei sale a jucat alături de maeştri ai teatrului românesc precum Grigore Vasiliu Birlic, Dina Cocea, George Calboreanu, Cella Dima sau Marcel Anghelescu.

Pe marile ecrane a debutat în pelicula „Porţile albastre ale oraşului” (1973, regia Mircea Mureşan), iar de atunci au urmat numeroase lungmetraje, printre care „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” (r. Mircea Mureşan), „Ediţie specială” (r. Mircea Danieliuc), „De ce trag clopotele, Mitică?” (r. Lucian Pintilie), „Buletin de Bucureşti” (r. Virgil Calotescu), „Căsătorie cu repetiţie” (r. Virgil Calotescu), „Misterele Bucureştilor” (r. Doru Năstase), „Balanţa” (r. Lucian Pintilie), „Pepe & Fifi” (r. Dan Piţa), „Dulcea saună a morţii” (r. Andrei Blaier). Printre serialele TV în care s-a remarcat mai târziu, se numără „Aniela” sau „Iubire şi onoare”.

Unul dintre cele mai importante trofee Gopo, Premiul Pentru Întreaga Carieră, a fost acordat la ediţiile precedente unor actori emblematici ai filmului românesc: Marin Moraru (2009), Draga Olteanu-Matei (2010), Ion Besoiu (2011), Iurie Darie (2012), Mitică Popescu (2013), Radu Beligan (2014), Coca Bloos (2015), Constantin Drăgănescu (2016), Ion Dichiseanu (2017), George Mihăiţă şi Vladimir Găitan (2018), Ileana Stana Ionescu (2019), Virgil Andriescu (2020).