În Vinerea Mare a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos. Este ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare, fiind și o zi de post negru, de care este legată o serie de tradiții și obiceiuri.

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Paștilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi aliturgică. Nu se oficiază slujba Sfintei Liturghii, fiind prilej de meditaţie profundă, de rugăciune.

Este o zi de post si rugăciune pentru iertarea păcatelor săvârșite în timpul anului. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului. Prohodul este slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos.

„Se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet”, precizează cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. În seara zilei se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care este aşezat apoi pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși reprezintă trupul și sicriul Mântuitorului.

„Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul și șalele în cursul anului, iar dacă își sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi”, mai menționează cercetătorul.

Potrivit unor tradiții, femeile merg la morminte unde aprind lumânări și îi plâng pe cei morți.

„În trecut, lumea pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre”, spune Sorin Mazilescu, pe Facebook.

Ziua în care este interzis să muncești

În această zi, conform tradițiilor și obiceiurile transmise din generație în generație, oamenii nu au voie să desfășoare lucrări agricole pentru că „tot ceea ce se seamănă nu rodeşte”.

Este interzis sacrificatul animalelor, precum și activitățile din jurul gospodăriei.

„În această zi este interzis să muncești. Se spune că orice vei munci în această zi nu va ieși bine și astfel vei avea un an lipsit de oportunități. Așadar, nu este permis să speli, coși, gătești sau orice alt tip de treabă. Dacă vei face ceva, Sfânta Vineri se va supăra pe tine”, spune Sorin Mazilescu.

Sunt și persoane care obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi.

„Femeile nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului”, mai adaugă cercetătorul.

Superstiție sinistră legată de moarte

În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar dacă nu, atunci nu va fi roditor. Unii consideră că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul. De asemenea, nu este bine să vopsești ouăle în ziua de Vinerea Mare. Cel mai bine este să le vopsești ori în Joia Mare, ori în Sâmbăta Mare.

Există și o superstiție sinistră legată de tunsul în Vinerea Patimilor. „Nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer”, mai susține Sorin Mazilescu.