Liderul PMP Eugen Tomac a pierdut procesul Schengen de la Tribunalul UE, conform deciziei din 26 octombrie, publicată pe portalul instanței. Liderul PMP atacase refuzul Consiliului JAI de acceptare a României în Spațiul Schengen la 8 decembrie 2022.

• ”Mai presus de toate, din articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din protocolul la Actul de aderare a României la Uniunea Europeană rezultă că o astfel de decizie (aderarea la Schengen, n.red.) nu poate fi adoptată de Consiliu decât cu acordul unanim al membrilor săi reprezentând guvernele statelor membre în privința cărora dispozițiile acquis-ului Schengen au produs deja efecte și al reprezentantului Guvernului României în privința cărora aceste dispoziții urmează să producă efecte (…) În cazul de față, trebuie subliniat faptul că, în pofida finalizării procedurilor de evaluare Schengen și a adoptării rezoluțiilor Parlamentului din 8 iunie și 13 octombrie 2011, 11 decembrie 2018 și 18 octombrie 2022, nu a fost întrunită unanimitatea necesară a reprezentanților guvernelor statelor membre în cauză în cadrul Consiliului în ceea ce privește votul asupra proiectului (…)”, se arată în decizia instanței.
• ”În consecință, rămâne la latitudinea Consiliului de a repune proiectul nr. 15218/22 pe ordinea de zi a unei noi reuniuni sau a Președinției Consiliului de a elabora un nou proiect de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România. Procedând astfel, votul asupra proiectului nr. 15218/22 nu implică revenirea asupra parcurgerii etapelor premergătoare adoptării unei decizii a Consiliului în sensul articolului 4 alineatul (2) din Protocolul la Actul de aderare a României la Uniune, adică reluarea în întregime a procedurii prevăzute la articolul respectiv”, se mai arată în decizia judecătorilor europeni.
• ”Având în vedere considerațiile care preced, trebuie să se concluzioneze că, în lipsa unanimității necesare, nu a fost luată nicio decizie a Consiliului în sensul articolului 4 alineatul (2) din Protocolul la Actul de aderare a României la Uniune și că votul care a dus la neadoptarea proiectului nr. 15218/22 nu echivalează, ca atare, cu un refuz al Consiliului de a lua ulterior o astfel de decizie. Prin urmare, nu se poate considera că neadoptarea proiectului nr. 15218/22 dă naștere unui act atacabil în sensul articolului 263 TFUE (…)”;
• ”În plus, o astfel de concluzie nu este contrară dreptului la o cale de atac efectivă prevăzut la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât, potrivit unei jurisprudențe constante, articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale nu urmărește să modifice sistemul de control jurisdicțional prevăzut de tratate, în special normele referitoare la admisibilitatea acțiunilor introduse direct în fața instanțelor judecătorești ale Uniunii (…)”;
• ”Întrucât, astfel cum s-a explicat mai sus, votul care a dus la neadoptarea proiectului nr. 15218/22 nu este o decizie luată de Consiliu în sensul articolului 4 alineatul (2) din Protocolul la Actul de aderare a României la Uniunea Europeană și nu constituie un act atacabil, dreptul reclamantului la o cale de atac efectivă nu poate fi invocat pentru a împiedica aplicarea normelor de admisibilitate la prezenta acțiune (…)”;
• ”Prin urmare, primul capăt de cerere, care vizează anularea „deciziei” Consiliului din 8 decembrie 2022 de a nu adopta proiectul de directivă nr. 15218/22, trebuie respins ca vădit inadmisibil, fără a fi necesar să se examineze argumentele pe fond prezentate de recurentă în această privință (…)”;
• Decizia integrală a Tribunalului UE poate fi consultată aici.

Distribuie Distribuie Comentarii