Acționarii Elsid Titu au pierdut definitiv procesul cu Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica
Acționarii companiei Elsid Titu SA, Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, au pierdut definitiv procesul cu Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, recursul formulat de aceștia împotriva măsurii de aplicare, în anul 2012, a clauzei de forță majoră în contractul de furnizare energie electrică încheiat cu Hidroelectrica fiind respins de Curtea de Apel București.
'Elsid a formulat contestație împotriva măsurii de aplicare a clauzei de forță majoră în anul 2012, înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. 31833/3/2012. Prin sentința civilă nr. 1443/11.02.2015 Tribunalul a respins contestația ca neîntemeiată și a obligat Elsid la plata cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Elsid, însă Curtea de Apel, prin decizia dată săptămâna trecută, a respins acest recurs, hotărârea devenind astfel definitivă', se menționează într-un comunicat al Hidroelectrica, remis, luni, AGERPRES.
Elsid, trader de energie și producător de electrozi siderurgici, a contestat măsura administratorului judiciar Euro Insol de activare a clauzei de forță majoră în perioada 1 august 2012 — 1 decembrie 2012, clauză ce a avut ca efect diminuarea cantității de energie pe care Hidroelectrica a livrat-o Elsid în perioada menționată.
În 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu cea mai mare secetă din istoria companiei. În acel an, Dunărea a înregistrat cele mai mici debite din ultimii 150 de ani, iar Hidroelectrica a consemnat cea mai mică producție de energie realizată vreodată, de doar 11,8 TWh. La momentul respectiv, societatea avea semnate contracte de 20 de TWh și, pentru a-și onora aceste obligații contractuale, cumpăra de la producătorii termo la prețuri cuprinse între 260-300 lei/ MWh și din piața reglementată la 350-400 lei/ MWh și, ulterior, o vindea 'băieților deștepți' în pierdere, la prețuri cuprinse între 103-132 lei MWh.
'Când nu a mai avut bani, după ce intrase într-un deficit de numerar de 783 de milioane de lei și pe o pierdere de 500 de milioane de lei, Hidroelectrica a activat forța majoră. Hidroelectrica nu s-a prevalat de o manieră arbitrară de această clauză contractuală și legală, Camera de Comerț și Industrie a României fiind instituția care a emis certificatul de forță majoră. Forța majoră este o clauza exoneratoare de obligații, fiind recunoscută în legislația tuturor țărilor democratice, indiferent de sistemul de drept. Dar nu și de băieții deștepți. Aceasta atitudine de frondă față de o companie ajunsă în incapacitate de plata arată mercantilismul și ferocitatea cu care tratau băieții deștepți Hidroelectrica. Efectul activării forței majore a fost reducerea în cheie matematică a cantităților de energie către toți cei 41 de parteneri contractuali. Dar Elsid, Electrocarbon, Energy Holding au contestat această măsură. Ce conta dacă Hidroelectrica murea. Ei să facă profit', a declarat Remus Borza, reprezentantul administratorului judiciar.
La momentul deschiderii procedurii insolvenței, societățile Elsid și Electrocarbon Slatina, o altă companie deținută de Mihai Tufan și Mihai Anastasescu, aveau un preț contractual fix de 103 lei/ MWh, departe de a acoperi prețul de cost de 187 lei/MWh și mult mai mic față de prețul pieței, care oscila în jurul valorii de 220 lei/MWh. Cele două contracte încheiate de Hidroelectrica cu Elsid Titu și Electrocarbon Slatina au generat, în perioada 2006 — 31 mai 2012, o pierdere de 200 de milioane de lei.
Hidroelectrica se află pentru a doua oară în insolvență în ultimii trei ani, prima dată fiind în perioada iunie 2012 — iunie 2013. După deschiderea procedurii, administratorul judiciar Euro Insol a început negocierile cu toți traderii de energie în scopul alinierii prețului contractual (între 103 — 132 lei/MWh) la cel practicat pe piețele de energie electrică, unde energia era tranzacționată la prețuri duble față de cele din contracte (între 220 — 300 lei/MWh). Vânzarea de energie electrică la prețurile din contracte a generat pentru Hidroelectrica doar în perioada 2006-2012 o pierdere cumulată de aproximativ 4,875 miliarde de lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro). AGERPRES
