,,Acoperita'' Sorina Matei arată că fostul procuror care a instrumentat cazul „Gala Bute”, și care s-a pensionat subit în plină glorie, ar fi intoxicat publicul cu informații false. În realitate, Mariana Alexandru ar fi audiat doar patru martori în zece luni, nicidecum ancheta nu intrase în „linie dreaptă”.

Jurnalista Sorina Matei susține pe blogul său că fostul procuror șef adjunct al DNA, Mariana Alexandru, nu a făcut mai nimic în dosarul Gala Bute pe care l-a avut în lucru înainte de pensionare.

Ea arată că în timp ce ancheta bătea pasul pe loc, „pe surse” erau livrate informații către GSP, publicație coordonată de jurnalistul Cătălin Tolontan. Potrivit unei note din dosar, din 28 noiembrie 2013 și până în septembrie 2014, în dosarul care-l privea pe Rudel Obreja nu se mai întâmplă nimic esențial. „Astfel, pe 13 decembrie 2013 și în ianuarie 2014 se ridică doar înscrisuri și se cer medii de stocare a datelor informatice de la ANT. Pe 6 ianuarie 2014 se dispune o expertiză grafică iar după 5 luni, se cere o constatare tehnico-științifică”, arată Matei pe blog. „În total procurorul a făcut 4 audieri a 4 martori în mai bine de 10 luni de la preluarea cauzei, defalcată în două spețe”, mai spune Matei.

Pe 10 septembrie 2014, Alexandru s-a pensionat. „Procuroarea DNA care a redeschis Gala Bute se pensionează subit la 56 de ani” și „Cercetările în dosarul Gala Bute intraseră în linie dreaptă în ultima perioadă”, titrează Cătălin Tolontan. În realitate, „cercetările nu intraseră deloc în linie dreaptă, iar pe 8 Septembrie 2014 Mariana Alexandru nu audiase 15 oameni, pentru că nici nu se mai afla în DNA”.

Matei mai consideră că Alexandru a „intoxicat” opinia publică cu date false cu „rolul de a irita politicieni și de a pune în gardă, așa cum se întâmplă de multe ori, potențiali inculpați”.

Articolul integral publicat de  Sorina Matei

O notă semnată chiar de fostul procuror DNA, Mariana Alexandru, în luna Septembrie 2014, în calitate de procuror șef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul DNA ( Secția a II-a) și informări prezente în dosarul cauzei, arată negru pe alb, prin fapte, date și acțiuni, absolut toate măsurile luate de procurorul Alexandru în speța Gala Bute, în care a fost mai bine de 10 luni titular de instrumentare de dosar.

Documentele sunt cu atât mai importante cu cât, în spațiul public, s-a indus și susținut continuu ideea că procurorul Alexandru care "lucra" la dosar "a fost dat afară din DNA" pentru că a vrut să-și ducă până la capăt ancheta. S-au lansat și chiar acuzații pe această temă. În realitate, în documente, chiar procurorul descrie toate activitățile pe care le-a dispus în instrumentare. 4 audieri de martor în mai bine de 10 luni.
Într-o asemenea cauză complexă, așa cum s-a dovedit a fi ulterior, practic, ce a realizat procurorul în economia cauzei Gala Bute înseamnă, generos vorbind, "mai nimic".

Astfel, potrivit notei semnate de procurorul Mariana Alexandru, ca procuror șef adjunct al Secției a II-a din DNA, în data de 28 Noiembrie 2013, a devenit titular de dosar, cauza fiind înregistrată sub numărul 320/P/ 2013.
În fapt, speța este exact aceeași din 2011, adică cea instrumentată inițial de procurorul Alina Stoica, plecată în decembrie 2013 din DNA în DIICOT, condus la acea oră de Alina Bica, după ce-l găsise ca unic vinovat în Gala Bute pe Rudel Obreja.

Documentele arată că, după 5 zile, pe 2 Decembrie 2013, prin ordonanța 320/P/2013, "s-a dispus" infirmarea rechizitoriului din 6 Noiembrie 2013 făcut initial în dosar, "în vederea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial și contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, de către funcționarii din cadrul MDRT, Ministerului Economiei, companiilor naționale și ai Federației Române de Box implicați în săvârșirea faptelor descrise anterior, precum și cu privire la participarea inculpatului Obreja Rudel, în calitate de instigator sau complice la săvârșirea acestor fapte".

Fix în acea zi, pe 2 Decembrie 2013, pe blogul său, jurnalistul Cătălin Tolontan susține, publicând doar ordonanța de infirmare a rechizitoriului, puțin altceva decât se petrecuse în DNA. "ULTIMA ORĂ: Lovitură de teatru la DNA în Gala Bute: după articolul Gazetei, procurorul șef adjunct cere azi, 2 decembrie, urmărirea penală a responsabililor din ministerele Elenei Udrea și al lui Ion Ariton!". 
În fapt, așa cum arată informarea și documentele, urmărirea penală fusese dispusă doar pe fapte și nicidecum individualizată pe persoanele din MDRT, Ministerul Economiei, companii naționale și Federația Română de Box, singura urmărire penală pe persoană fiind dispusă numai pe Rudel Obreja.

Culmea este că din 28 Noiembrie 2013 și până în Septembrie 2014, în dosarul 320/P/ 2013, care-l privea ca urmărit penal doar pe Rudel Obreja nu se mai întâmplă nimic esențial, așa cum se arată chiar în acte.

Astfel, pe 13 Decembrie 2013, pe 13 Ianuarie 2014 și pe 30 Ianuarie 2014 se ridică doar înscrisuri, iar pe 8, 9, 16,17 și 30 Ianuarie 2014 doar se cer încrisuri de la instituții. Adică se trimit hârtii la ANT, Federația Română de Box, MTS, MDRAP și se cer la fel suporți, medii de stocare a datelor informatice de la ANT. Pe 6 Ianuarie 2014 se dispune o expertiză grafică iar după 5 luni, adică pe 4 Iunie 2014 se cere o constatare tehnico științifică.

Nu se fac niciun fel de audieri, așa cum apare chiar în nota semnată de Mariana Alexandru.

Pe 30 Ianuarie 2014, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan anunță că "procurorul care din dosarul Ridzi redeschide cercetările în Gala Bute": "Mariana Alexandru a reluat, practic, de la zero dosarul galei profesioniste de box finanțate din bani europeni. (...) Știrea nouă este că procurorul șef al DNA, Codruţa Kovesi, a numit-o pe Mariana Alexandru drept procuror de caz în dosarul Gala Bute." 

Nota Marianei Alexandru arată altceva: că procurorul se ocupa, în mod oficial, ca titular de dosar, de mai bine de o lună de instrumentarea speței (28 Noiembrie 2013) iar în acea zi, de 30 Ianuarie 2014, doar solicitase niște înscrisuri de la MTS și MDRAP și ridicase altele. Adică cele descrise mai sus.
Pe românește, se bătea toba în public degeaba. Nu se întâmplase nimic esențial.

Al doilea moment cu adevărat important în dosar se petrece pe 12 Februarie 2014, așa cum arată documentele. Mai precis, speța Obreja este lăsată la o parte și practic se generează un nou dosar, cu un nou număr de înregistrare, prin sesizare din oficiu și disjungere, cu privire la funcționarii ministerelor și doar prin începerea urmăririi penale pe fapte, la fel cum se petrecuse și cu două luni înainte, pe 2 Decembrie 2013, când se infirmase rechizitoriul procurorului Alina Stoica.
Acum, în realitate, pentru funcționari se constituie un nou dosar: 50/P/2014, în care din nou nu este identificată urmărirea penală pe persoane.

Astfel, se arată următoarele:
"- La data de 12 Februarie 2014, DNA- Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a sesizat din oficiu cu privire la fapta prevăzută de art. 13 indice 2 din legea 78/2000 (infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial).

- Prin Ordonanța nr 320/P/ 2013, din 12 Februarie 2014, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la fapta prevăzută de art. 13 indice 2 din legea 78/2000 (...) cauza fiind înregistrată sub nr.50/P/2014

- Prin Ordonanța nr.50/P/2014 din 12 Februarie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapta prevăzută de art. 13 indice 2 din legea 78/2000".

În acest nou dosar, nr. 50/P/2014, de care se ocupa tot procuroarea Mariana Alexandru, în luna Februarie 2014, se petrec următoarele:

"- Pe 12 Februarie 2014 (în aceeași zi când se generează dosarul) - sunt delegați ofițeri de poliție judiciară pentru ridicare de înscrisuri și date informatice". Adică în instrumentarea cauzei mai sunt introduși 2 polițiști.

"- 14 Februarie 2014 ( la două zile) - sunt ridicate înscrisuri și date informatice și este audiat un singur martor

- 17 Februarie 2014 ( la cinci zile)- mai sunt ridicate înscrisuri și date informatice și mai este audiat un martor".

După aceea, procurorul Mariana Alexandru face pauză, așa cum arată datele. O pauză de 7 luni în care nu se mai face absolut nimic.

Pe 24 Aprilie 2014, după două luni, pe blogul său, Cătălin Tolontan titrează: "Urmează al doilea KO în Gala Bute! Sursă judiciară: Chiar dacă ministrul Elena Udrea a semnat doar felicitările de Crăciun și de Paște, ea este unul dintre profitorii corupției din spatele galei de box! Cercetările de la DNA vizează ”infracțiunile din achizițiile publice în cazul Galei Bute” și îi încolțesc pe toți cei protejați pînă azi, în primul rînd pe fostul ministru Elena Udrea ULTIMA ORĂ: Firma Termogaz Company Hațeg a familiei Gărdean, unul dintre marii sponsori ai PD-L și beneficiar al banilor oferiți de ministerul Elenei Udrea, i-a plătit 2 milioane de lei lui Rudel Obreja, exact cît mai avea nevoie ca să-și achite creditul luat de la BRD și garantat de minister pentru Gala Bute! (...) Și, acum, date de ultimă oră. De dosar se ocupă o echipă coordonată de Mariana Alexandru, procuror șef adjunct în DNA. Alexandru e “un procuror meticulos și onest” potrivit unor caracterizări ale colegilor, care nu au nici un motiv să o laude, tot ei spunînd că “e cam obsedată de carieră”." 

În realitate, se arată negru pe alb că în dosar în acea perioadă și zi nu se întâmpla absolut nimic.

Pe 25 Aprilie 2014, a doua zi, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan titrează:"Infracțiunile din Gala Bute au fost pregătite cu mult timp înainte, inclusiv în ședința de Guvern":" «Gala Bute a fost de la început și pînă la sfîrșit o fraudă. Ea a fost gîndită cu mult timp înainte și DNA va dovedi asta» Sursă judiciară(...) «Infracțiunile din Gala Bute au fost pregătite cu mult timp înainte, inclusiv în ședința de Guvern!»Sursă judiciară".

În realitate, nota și actele din dosar demonstrează iar că în speță, în acea perioadă și zi nu se întâmpla absolut nimic.

Alte trei luni se scurg și în instrumentarea dosarului nu se întâmplă nimic și nici pe blogul lui Cătălin Tolontan nu mai apare nimic. E liniște până la mijlocul lunii August 2014.

Pe 15 August 2014 însă, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan titrează: "Oamenii Elenei Udrea au început să vorbească: o dezvăluie drept "șefa Galei Bute"! "DNA a pornit urmărirea penală! Cercetările procurorilor au intrat în linie dreaptă și infracțiunile din MDRT ies una din alta precum păpușile rusești"(...) “Ultimele audieri nu au fost de speriat, dar s-a insistat pe implicarea șefilor și pe aflarea celor care au pus la cale mecanismul”(...)Timp de 7 luni au ţesut pînza. Documentele și mărturiile au început să se lege." 

În realitate, nota și actele din dosar demonstrează iar că în speță, în acea perioadă și zi nu se întâmpla - din nou- absolut nimic. Procuroarea nu făcuse audieri, ultimele ( doar două) erau aceleași- tot din Februarie 2014 de când deschisese dosarul, nu se pornise nicio urmărire penală in personam, nu se ridicase nici noi documente și nu apăruseră nici noi mărturii, pentru că nu se făcuseră niciun fel de noi audieri. Singurele audieri datau din urmă cu 7 luni.

Interesant este că la două săptămâni după postarea din 15 August 2014, așa cum reiese din notă și acte, procurorul Mariana Alexandru se apucă să mai facă audieri și să ceară înscrisuri la instituții. Însă face numai două audieri: doar doi martori neimportanți, pe 29 August 2014 și pe 2 Septembrie 2014. Iar hârtiile/ cererea de încrisuri, o face pe 1 și 2 Septembrie 2014. Atât. De atunci procurorul n-a mai instrumentat nimic.
În total procurorul- independent pe instrumentarea dosarului- a făcut 4 audieri a 4 martori în mai bine de 10 luni de la preluarea cauzei, defalcată în două spețe.

Procuroarea se afla deja sub lupa unui amplu control dispus de DNA, control care nu i-a ieșit deloc favorabil și care confirma suspiciuni ce o vizau în ultimul timp în legătură cu instrumentarea corectă și tergiversarea unor dosare importante.

Pe 10 Septembrie 2014, am scris pe acest blog, că unele dosare fuseseră intârziate fără motiv chiar 8-9 luni fără a se face cercetări deîndată, altele au fost declinate fără a avea la bază verificări temeinice, câteva dosare importante fiind pur și simplu ținute la sertar fără a se face niciun demers pentru finalizarea lor.

Pe 10 Septembrie 2014, Mariana Alexandru, procuror șef adjunct al Secției a II-a din DNA deja plecase la pensie, la cerere, din DNA cu tot cu cei doi polițiști din dotare. Alesese o pensie de peste 10.000 de lei pe lună.

A doua zi, pe 11 Septembrie 2014, pe blogul său, Cătălin Tolontan, titrează surprins: "Procuroarea DNA care a redeschis Gala Bute se pensionează subit la 56 de ani", referirile la motivele plecării procuroarei fiind preluate de pe blogul meu Însă Tolontan mai scrie: "Cercetările în dosarul Gala Bute intraseră în linie dreaptă în ultima perioadă. Pe 15 august 2014, Gazeta a publicat informația potrivit căreia mai mulți oameni din minister au indicat-o pe Elena Udrea drept șefa operațiunii Gala Bute și că au povestit întîlnirile dintre ei și ministru. Audierile reprezentau etapa finală, înainte ca Mariana Alexandru să încadreze legal cine va fi urmărit penal în acest dosar despre care și DLAF, și DNA susțin de trei ani de zile că are ca obiect o fraudă a 2,4 milioane de euro, bani europeni și din bugetul României." (...) Luni, 8 septembrie: Un număr important de funcţionari din Ministerul Dezvoltării și Turismului sînt audiaţi la DNA în cazul Galei Bute de către procuroarea de caz Mariana Alexandru, susţin mai mulţi ziariști. După unele surse, e vorba de peste 15 oameni chemați la DNA."

În realitate, așa cum reiese chiar din acte, procuroarea audiase doar doi oameni, ultima dată pe 2 Septembrie. Nimeni nu indicase pe absolut nimeni șeful Galei Bute, cercetările nu intraseră deloc în linie dreaptă iar pe 8 Septembrie Mariana Alexandru nu audiase 15 oameni, pentru că nici nu se mai afla în DNA.

Pe 12 Septembrie 2014, tot pe blogul său, Cătălin Tolontan vorbește despre "misterul dispariției unui procuror", inducând ideea îndepărtării procurorului pe motiv că lucra la Gala Bute, "după gestul spectaculos din Decembrie 2013", prezentând variantele plecării procuroarei care "era de negăsit".
Apoi, același jurnalist, cam din acea perioadă, lansează critici la adresa DNA care reluase toată instrumentarea dosarului nelucrat de Alexandru și pe care jurnalistul îl urmărea extrem de atent, titrând chiar în luna Martie 2015 următoarele: "Gala Bute: Kovesi a ieșit împotriva lui Udrea dar nu spune ce s-a întâmplat cu Alexandru".

În realitate, imediat după începutul lunii Septembrie 2014 și ieșirea la pensie a procurorului Mariana Alexandru, dosarul a fost repartizat ca titular procuroarei Ana Dana și procurorului Marius Bulancea, care tot din Septembrie încep practic toate audierile și instrumentarea cazului. Au luat de la capăt absolut tot. În aproape trei ani, prin Alina Stoica și Mariana Alexandru, mare lucru nu prea se făcuse oricum.

Dosarul mort al lui Obreja, lăsat în paragină, a fost revitalizat, date din altă speță teritorială care nu fuseseră luate până atunci în calcul au fost introduse în dosar, se fac audieri pe bandă rulantă a funcționarilor din ministere, se fixează cadrul procesual, iar după mai multe extinderi și schimbări de încadrare juridică situația dosarului devine foarte dinamică. Practic, se pune totul cap la cap și se reface filmul actului de corupție.

Astfel că din Septembrie 2014 și până în Ianuarie 2015, prin extinderi, procurorii Ana Dana și Marius Bulancea deja reușesc să ducă ancheta departe. Pe 2 Februarie 2015, DNA cere începe urmărirea penală pe doi foști miniștri, pe 4 Februarie se extind iar cercetările pe alte fapte și se cere arestare preventivă, pe 10 Februarie 2015 se pune în mișcare acțiunea penală și reținerea iar pe 16 Februarie 2015, se cere urmărirea penală și arestarea pentru alte trei acuzații de luare de mită.

Rudel Obreja este reținut de DNA pe 3 Februarie 2015, alături de 6 afaceriști și funcționari, însă pe cu totul alte fapte pe care începuse în 2 Decembrie 2013 urmărirea penală Mariana Alexandru. Obreja este acuzat de două infracțiuni de spălare de bani, două infracțiuni de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.
Mariana Alexandru îl urmărea penal, fără audiere, din 2013, "în calitate de instigator sau complice la sărvâșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial și contra intereselor financiare ale Uniunii Europene".

"Jocul pervers împotriva DNA" pe care l-am descris mai sus, punct cu punct, constă în fapt în devoalarea voită și controlată a unor informații care deseori nu reflectau realitatea, alteori neincluse într-o cauză (așa cum arată chiar documentele) către o sursă unică de presă cu scopul, foarte probabil, de a pune presiune, din exterior, pe tot DNA, de a decredibiliza instituția pe motiv că nu finalizează de mai bine de trei ani un dosar, interesele fiind, la fel de probabil, cu totul altele. Luni în șir s-a indus ideea că se lucrează cu mare viteză în dosar când, în realitate, pe românește, mare lucru nu se făcea.

Mariana Alexandru a fost din 1 Ianuarie 2006 și până la începutul lunii Septembrie 2014, procuror în cadrul DNA, structura centrală. De-a lungul mandatelor la șefia instituției, a fost "mâna dreaptă" a fostului procuror șef al DNA, Daniel Morar. Mariana Alexandru a ajuns adjunct al secției I a DNA, tot sub mandatul lui Daniel Morar, și-a depus candidatura în procedura de selecție în anul 2013 pentru șefia DNA, a fost susținută public atunci tot de fostul procuror Daniel Morar ca potențial om cu expertiză anticorupție la șefia DNA, iar după "cutremurul" public și judiciar generat de trimiterea în judecată a dosarului referendumului, aceeași Mariana Alexandru a fost propusă pentru a deveni adjunct al secției a II-a a DNA, funcție pe care a și obținut-o. Alexandru a beneficiat atunci atât de susținerea noii echipe de conducere a DNA a Laurei Codruța Koveși cât și de ambasada SUA.

A transmite informații eronate în public, fără verificare temeinică, prin rostogolirea și inflamarea subiectului în presă și televiziuni interesate, când în realitate în dosar nu se instrumenta nimic important, așa cum arată documentele, a avut, foarte probabil, rolul de irita politicieni și de a pune în gardă, așa cum se întâmplă de multe ori, potențiali inculpați, într-o cauză ce s-a demonstrat a fi complexă.
În orice dosar, confidențialitatea instrumentării cauzei este, așa cum se știe, esențială iar linia de anchetă și strategia sunt secrete.
Marele paradox este că aici, în ciuda a ceea ce se susținea intens public, realitatea faptică era cu totul alta.

Așa, teoretic, se poate demola un dosar de corupție. Practic, din fericire, nu s-a reușit.

Distribuie Distribuie Comentarii