Acoperirea vegetală a Antarcticii crește într-un ritm dramatic. „Este un barometru al schimbărilor climatice”
Analiza datelor din satelit arată că acoperirea vegetală a crescut de peste zece ori în ultimele decenii.
Ghețarii se topesc în ritm alert FOTO: Arhivă
Acoperirea vegetală a peninsulei Antarctica a crescut de peste zece ori în ultimele decenii, pe măsură ce criza climatică încălzește continentul înghețat.
Analiza datelor obținute prin satelit a arătat că, în 1986, exista mai puțin de un kilometru pătrat de vegetație, însă în 2021 acoperirea verde era de aproape 12 km². Cercetătorii au constatat că răspândirea plantelor, majoritatea mușchi, s-a accelerat din 2016, scrie theguardian.com.
Creșterea vegetației pe un continent dominat de gheață și rocă goală este un semn al extinderii încălzirii globale în Antarctica, care se încălzește mai rapid decât media globală. Oamenii de știință au avertizat că această răspândire ar putea oferi un punct de sprijin pentru speciile străine invazive în ecosistemul Antarcticii virgine.
Înverzirea a fost semnalată și în Arctica, iar în 2021 a căzut ploaie, nu zăpadă, pe vârful uriașei calote glaciare a Groenlandei, pentru prima dată înregistrată.
„Peisajul antarctic este încă dominat aproape în întregime de zăpadă, gheață și rocă, doar o mică parte fiind colonizată de plante”, a declarat Dr. Thomas Roland, de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, care a coordonat împreună studiul. „Dar această fracțiune minusculă a crescut dramatic - demonstrând că până și această zonă sălbatică vastă și izolată este afectată de schimbările climatice provocate de om.” Peninsula are o suprafață totală de aproximativ 500 000 km/p.
Roland a avertizat că încălzirea viitoare, care va continua până când emisiile de carbon vor fi oprite, ar putea aduce „schimbări fundamentale în biologia și peisajul acestei regiuni emblematice și vulnerabile”. Studiul este publicat în revista Nature Geoscience și se bazează pe analiza imaginilor Landsat.
Profesorul Andrew Shepherd, de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, care nu face parte din echipa de studiu, a declarat: „Acesta este un studiu foarte interesant și se potrivește cu ceea ce am găsit când am vizitat Larsen Inlet pe peninsulă în urmă cu câțiva ani. Am aterizat pe o plajă care a fost îngropată sub stratul de gheață Larsen până când acesta s-a prăbușit în 1986-1988. Am descoperit că acum are un râu în care cresc alge verzi!”
„Acest loc a fost ascuns de atmosferă timp de mii de ani și a fost colonizat de plante la câteva decenii după ce a fost eliberat de gheață - este cu adevărat uimitor”, a spus el. „Este un barometru al schimbărilor climatice, dar și un punct de cotitură pentru regiune, deoarece viața are acum un punct de sprijin acolo.”
Accelerarea răspândirii mușchilor începând din 2016 coincide cu începutul unei scăderi accentuate a întinderii gheții marine în jurul Antarcticii. Potrivit cercetătorilor, încălzirea mărilor deschise poate duce la condiții mai umede care favorizează creșterea plantelor. Mușchii pot coloniza rocile goale și pot crea fundația solurilor care, împreună cu condițiile mai blânde, a r putea permite altor plante să crească.
Dr. Olly Bartlett, de la Universitatea din Hertfordshire și, de asemenea, co-lider al noului studiu, a declarat: „Solul din Antarctica este în cea mai mare parte sărac sau inexistent, dar această creștere a vieții vegetale va adăuga materie organică și va facilita formarea solului. Acest lucru crește riscul de sosire a speciilor non-native și invazive, posibil transportate de ecoturiști, oameni de știință sau alți vizitatori ai continentului.”
Un studiu din 2017 a arătat că rata de creștere a mușchiului era în creștere, dar nu a evaluat suprafața acoperită. Un alt studiu, realizat în 2022, a arătat că cele două plante cu flori native din Antarctica se răspândesc pe insula Signy, la nord de peninsula Antarctica.
Algele verzi înfloresc, de asemenea, pe suprafața zăpezii topite de pe peninsulă. Copacii creșteau la polul sud în urmă cu câteva milioane de ani, când planeta a avut ultima dată în atmosferă atât de mult CO2 ca în prezent.
Sursa: adevarul.ro