Vă prezentăm mai jos două cazuri despre ce înseamnă PSD în viața omului, în comunitate. Asta nu înseamnă că la PNL, sau la alte partide gen UNPR sau MP, lucrurile stau mai bine. Sau că nu sunt astfel de lighioane. Noi credem însă că la PSD este vorba despre un mod de a judeca lucrurile. Ceea ce este mult mai grav...

Exemplul nr.1 Șoferul lui Nichita de la Iași

Un funcţionar din Primăria Iaşi a reuşit să îşi ridice o vilă de 320 de metri pătraţi deşi, oficial, potrivit declaraţiilor de avere, câştigă în jur de 2.000 de lei pe lună din salariu. În trecut, Eugen Chişcă a fost şofer personal al lui Nichita, dar şi unul dintre oamenii de bază ai acestuia. Chişcă şi-a ridicat vila fără a contracta un credit bancar şi fără a se împrumuta de la alte persoane.
Fostul şofer personal al baronului Gheorghe Nichita a reuşit performanţa de a-şi ridica o vilă de 320 de metri pătraţi, conform propriilor declaraţii de avere, fără a se împrumuta de la bănci sau de la cunoştinţe. Eugen Chişcă este una dintre persoanele de care primarul-suspendat al Iaşului, aflat acum în arest preventiv, se folosea în interes personal pentru a-şi rezolva cele mai „murdare” probleme.

Despre Chişcă, „uns” şef de birou în Primăria Iaşi începând din 2008 – pentru ca ulterior să ajungă şef de serviciu, procurorii DNA spun că a reuşit să obţină listingul convorbirilor telefonice ale amantei primarului în perioada în care nici anchetatorii nu putea obţine astfel de documente. De asemenea, tot Chişcă ar fi intermediat montarea unui sistem GPS pe maşina fostei iubite a primarului arestat, mai susține sursa citata

Averea din acte

Vila din cartierul Bucium a bugetarului Chişcă a „apărut” pentru prima data în declaraţia de avere din 2010. Din acel document reiese Eugen Chişcă şi soţia sa, Ana-Maria, câştigase în anul precedent suma totală brută de aproximativ 45.000 de lei, echivalentul a aproximativ 3.700 de lei brut. Cei doi mai aveau în proprietate, conform respectivului document, alte două apartamente. 

Nici în anii din urmă Chişcă nu declarase venituri comparabile cu cele necesare ridicării unei vile cu două etaje de 320 de metri. În declaraţia de avere din 2009, Chişcă şi soţia nu declarase, de asemenea, vreun împrumut sau credit bancar. Mai mult, documentul din acel an atesta că Eugen şi Ana Maria Chişcă au câştigat în 2008, împreună, în jur de 3.000 de lei pe lună brut. Cei doi mai aveau în grijă şi un copil la acel moment.

DA_2010-10-01_CHISCA COSTICA EUGEN_10373436

Vila lui Chişcă (stânga) are o suprafaţă totală de 320 de metri pătraţi şi este mai impunătoare decât cea a fostului său stăpân, Gheorghe Nichita(dreapta). FOTO bzi.ro/newspro.ro

Un împrumut bancar în declaraţiile lui Eugen Chişcă a apărut abia în declaraţia din 2013, respectiv aproape 60.000 de lei contractaţi de la BRD. La Iaşi, potrivit pieţei acelor ani, suma abia ar fi ajuns pentru cumpărarea unei camere de cămin.

Exemplul nr.2 Soția senatorului Cordoș. Care a spus în instanță că lua șpagă din... bunătate, pentru a face danii la mănăstiri...

Două infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată (25 acte materiale) sunt faptele de care este acuzată soţia senatorului PSD Alexandru Cordoş, Mihaiela Cordoş care a recunoscut totul în fața judecătoarei de la Tribunalul Cluj. 

Fost referent în cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, „în cursul anului 2010 aceasta a primit de la o persoană suma de 500 euro pentru ca, prin influența pe care a pretins că o are asupra membrilor comisiilor de corectare/evaluare la concursurile pentru ocuparea posturilor în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, să intervină pe lângă aceștia în scopul obținerii, pentru respectiva persoană, a unui post de asistentă medicală încadrată pe perioadă nedeterminată.

În intervalul 2013 –2015,  Cordoș Mihaiela Lucia a pretins și a primit de la mai multe persoane, foloase materiale necuvenite cuprinse între 1.000 – 10.000 lei, pentru ca, prin influența pe care ea și soțul său, Cordoș Alexandru, o aveau asupra persoanelor cu funcții de conducere din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, Inspectoratului Școlar Județean Cluj și a altor instituții publice, să le obțină cumpărătorilor de influență posturi/locuri de muncă cum ar fi cele de: profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, juristconsult etc.” se arată în rechizitoriul procurorilor. 

DNA a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu 23 de cumpărători de influență cărora le-au stabilit pedepse între doi ani și trei ani cu suspendare aprobate de judecători, așa că Mihaiela Cordoș și-a recunoscut astăzi faptele în fața instanței. 

„La Spitalul Clinic Județean Cluj era o practică veche pentru candidații ce veneau să dea concurs. De altfel, deși tematica era afișată, candidații nu se descurcau să aplice pentru posturi pentru că erau neclare condițiile de participare. Astfel că, deseori îi ajutam cu această procedură dar fără a condiționa acest ajutor de plata unor sume de bani. Nu am pretins sau primit de fiecare dată bani sau alte foloase materiale, însă atunci când mi s-au oferit nu i-am refuzat”, a spus Mihaiela Cordoș judecătoarei de la Tribunalul Cluj.

A luat banii din bunătate 

„Am avut calitatea de secretar în cadrul comisiilor de concurs, calitate în care nu puteam să evaluez lucrările și nici nu îmi dădea acces la subiectele de examen. Pe această cale doresc să arăt că regret nespus faptele comise și mă oblig să despăgubesc toate persoanele din cauză. Cea mai mare motivație a mea, pentru care am comis aceste fapte, a fost bunătatea. Dar am acceptat banii pentru a face acte de caritate la mănăstiri și biserici și pentru că aveam nevoie să păstrez apartamentul cumpărat de la primărie, pe care în prezent nu îl mai deținem deoarece a fost revendicat de către vechii proprietari. Am crezut că dacă merg la biserici și mă rog, o să fie mai bine”.

În încheiere, Mihaiela Cordoș și avocatul acesteia au precizat că, dacă se stabilește ca aceasta să înapoieze sumele de bani luate ilegal, o va face și, totodată, este dispusă să muncească în folosul comunității drept pedeapsă pentru faptele penale.
 În mod evident, pedeapsa pentru două infracțiuni de trafic de influență dintre care una cu 25 de fapte nu poate fi muncă în folosul comunității.

Distribuie Distribuie Comentarii