Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, în ce măsură ultimele acțiuni ale ucrainenilor îi vor obliga pe ruși să se așeze la masa negocierilor.

Atacul ucrainean în regiunea Kursk continuă FOTO Profimedia

Ucraina a dat o lovitură neașteptată Rusiei, dar experții sunt împărțiți atunci când analizează urmările ofensivei ucrainene de la Kursk. Mai mulți experții, citați de BBC, sunt de părere că Ucraina ar avea în sfârșit o poziție care să-i permită să înceapă primele negocieri serioase pentru pace sau măcar armistițiu, dar și că a sosit momentul diplomației. Cu toate acestea, opinia nu este unanimă. Politico scrie chiar că în pofida campaniei reușite a ucrainenilor, aceștia nu au încă soluții la războiul de uzură propus de ruși. În plus, mai notează sursa citată în vreme ce Kievul speră să silească comandanții ruși să transfere unități din Donbas la Kursk, comandanții ucraineni, la rândul lor, au fost nevoiți să redistribuie unități pentru a lansa și susține i ncursiunea transfrontalieră.

Chiar și așa, inclusiv președintele Volodimir Zelenski a început să vorbească tot mai des despre pace, iar mulți cred că pentru ucraineni a sosit momentul să se așeze la masa tratativelor. Discuțiile ar porni acum de la ideea „Teritoriu contra teritoriu”, ceea ce înseamnă că ucrainenii ar trebui să profite de faptul că stăpânesc circa 1.000 de kilometri pătrați din Rusia.

E de ajuns atât?

Politologul Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group , încearcă, într-un interviu pentru „Adevărul”, să explice în ce măsură lucrurile ar sta chiar așa și de ce nu a sosit încă momentul diplomației.

„Prin Operațiunea Kursk, ucrainenii au realizat o mutare de șah remarcabilă împotriva regimului de la Kremlin, însă rămâne de văzut dacă aceasta va duce, în cele din urmă, la un șah mat. Operațiunea Kursk are multiple obiective: forțarea armatei ruse să își reducă presiunea pe frontul din Donbas prin redistribuirea trupelor pentru apărarea propriului teritoriu, întărirea moralului armatei și cetățenilor ucraineni după un an dificil, reamintirea aliaților occidentali că armata ucraineană este încă redutabilă, departe de a fi epuizată, și capabilă să lovească puternic după doi ani și jumătate de război. Nu în ultimul rând, operațiunea vizează declanșarea unui fitil de instabilitate politică în Rusia, prin spargerea bulei propagandistice care susține că victoria Rusiei este asigurată”, spune Bjola.

În plus, ofensiva ucraineană a lovit puternic în imaginea Rusiei, inclusiv în fața aliațiilor săi. Astfel, vulnerabilitățile rușilor nu fac decât să arate discrepanța dintre realitate și propagandă. Pornind de aici, ucrainenii ar putea obține condiții mai bune, în cazul în care cele două părți vor decide să urmeze negocieri, susține Bjola.

„La acestea se adaugă o nouă umilire a Rusiei în fața aliaților săi (China, Iran, țările din Sudul Global), demonstrând uriașa discrepanță dintre poziția retorică a Kremlinului ca mare putere și capacitățile sale reale, specifice unei țări subdezvoltate, cu o fațadă de tip Potemkin. Toate aceste elemente ar putea permite Ucrainei să obțină condiții mai bune în eventuale negocieri, mai ales dacă va avea loc o schimbare de conducere la Casa Albă în noiembrie (lucru mai puțin probabil acum decât acum o lună).”

Vestea cea bună

Chiar și așa, Corneliu Bjola spune că nu vede încă suficientă disponibilitate pentru ca cele două părți să se așeze de pe acum la masa negocierilor. Există însă și un „dar” și un „dacă”.

„Personal, nu văd prea multă disponibilitate pentru negocieri din partea ambelor părți, dar multe depind de consecințele a ceea ce se întâmplă acum. Dacă ucrainenii reușesc să se consolideze în zona Kursk și să continue să lovească în Crimeea, Kremlinul va începe să piardă și mai mult teren și va fi obligat să facă noi mișcări politice riscante (probabil o nouă mobilizare, noi taxe pentru susținerea războiului). O victorie a lui Harris la Casa Alba, în noiembrie, ar convinge, de asemenea, rușii că războiul va fi de lungă durată, din ce în ce mai costisitor și fără șanse de încheiere decât prin retragerea trupelor ruse”, adaugă expertul.

Corneliu Bjola încheie cu o veste bună. Pentru prima dată au apărut elemente care ar putea indica faptul că rușii ar putea fi forțați să-și reconsidere strategia și chiar să se retragă din teritoriile ocupate.

„Pe scurt, ucrainenii au recăpătat inițiativa fără a lansa o contraofensivă de amploare. Aceasta este mutarea de șah la care mă refeream, deoarece distruge narațiunea Kremlinului despre «victoria inevitabilă» și ar putea forța Rusia, mai ales în condițiile continuării sprijinului american după alegerile din noiembrie, să își reconsidere strategia, inclusiv prin retragerea trupelor din teritoriile ocupate”, conchide Corneliu Bjola.