Academia Română a marcat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon
Academia Română a marcat, joi, în cadrul unei şedinţe festive a Prezidiului, un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care s-a recunoscut pe plan internaţional unirea Transilvaniei cu România.
Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, Prezidiul Academiei Române rememorează astfel evenimentele petrecute la începutul secolului al XX-lea, care au condus la crearea României Mari şi consolidarea statului român modern.
"Deşi Academia Română - ca şi alte instituţii din ţară şi din lume - nu a putut marca aşa cum s-ar fi cuvenit importanţa, după un secol, a Tratatului de la Trianon-Paris, înaltul for aduce în faţa naţiunii prinosul său de recunoştinţă faţă de toţi acei mari oameni de stat, români şi străini, care au edificat România modernă, unită prin voinţa poporului român. Important este să nu uităm jertfele lor şi să le ducem mai departe mesajul de dreptate, pace şi înţelegere", precizează sursa citată.
Unirea cea Mare, înfăptuită de poporul român în anul 1918, a avut nevoie - ca şi în cazul actelor similare întreprinse de cehi, slovaci, croaţi, polonezi, sloveni, lituanieni, letoni, estonieni etc. - de o legitimare internaţională, care s-a realizat în anii 1919-1920, prin cele cinci tratatele de pace încheiate la Paris.
Tratatul cu Ungaria, ultimul dintre ele, semnat la Trianon în 4 iunie 1920, a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi formarea unor state independente ori întregirea altora. Între aceste state întregite s-a aflat şi România, căreia prin tratatul menţionat i s-a recunoscut, între altele, frontiera de apus.
Potrivit Academiei, decizia românilor de unire a Transilvaniei cu România s-a făcut pe baza aplicării principiului dreptului popoarelor la autodeterminare, recunoscut de comunitatea internaţională, în urma iniţiativei preşedintelui american Woodrow Wilson.
"Tratatele de pace dintre puterile aliate şi asociate, pe de o parte, şi Austria şi Ungaria, pe de altă parte, nu au făcut decât să oficializeze - nu fără anumite dificultăţi - rezoluţiile popoarelor român, polonez, croat, ceh, slovac, sloven etc., care reprezentau majorităţi etno-demografice în teritoriile desprinse din fostul imperiu. Evident, pentru elita ungară, destrămarea Austro-Ungariei şi reducerea Ungariei independente la graniţele sale etnice a însemnat o mare pierdere şi a condus la o mare frustrare, care, în anumite cercuri, nu s-a stins încă", arată Academia.
Pe de altă parte, recunoaşterea internaţională, în 1920, la Trianon, a hotărârilor fostelor popoare supuse, ajunse să trăiască după 1918 în propriile state independente, a fost mereu confirmată de noile tratate încheiate în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial şi până astăzi.
"Astfel, poporul român, fără să se bucure de tristeţea nimănui, este liber să-şi celebreze împlinirea sa istorică, recunoaşterea dreptăţii sale, alături de dreptatea altor popoare din vecinătate, angajate astăzi în construirea noii Europe unite", se mai arată în comunicatul Academiei Române. AGERPRES
