A venit amnistia! Ce înseamnă, de fapt, decizia CCR privind protocoalele
Decizia CCR privind protocoalele este nu numai de o ticalosie si nelegalitate fara margini, ci si de o perversitate pe masura, fiind formulata astfel incat sa lase impresia unor efecte minime, adica numai asupra dosarelor in curs, dar sa deschida calea unor efecte maximale.
Ceea ce daca ar fi asa ar fi intr-adevar mult sub asteptarile unor si temerile altora, pentru ca ar viza numai anchete realizate inainte de februarie 2016, deci in buna masura dosare deja solutionate definitiv.
Dar nu e chiar asa. Nu e atat de putin. De fapt, CCR a livrat inca o piesa esentiala din amnistia pe bucati, daca tot nu a fost posibila amnistia intr-un singur act. Mai sunt de facut doar reglaje si detalii.
Despre motivele pentru care decizia CCR este complet ilegala am mai vorbit. Nu era niciun conflict cat timp Palamentul nu a fost impiedicat sa lucreze si cat timp protocoalele nu mai sunt in vigoare, deci si sa fi fost un conflict, el se stinsese in mod natural.
Apoi, o instanta de judecata, CAB, s-a pronuntat asupra protocoalelor, despre care a stabilit ca nu sunt acte administrative si nu au produs efecte juridice. CCR trece practic peste aceasta judecata a unei instante, desi nu are competenta sa o faca.
Trei judecatori CCR s-au opus deciziei privind protocoalele, mai precis toti cei care stiu carte la CCR: Stanciu, Morar si Minea. Restul probabil ca nici nu a inteles nimic dincolo de ordinul primit, avand in vedere expertiza lor de repetenti, plagiatori din Wikipedia si juristi obscuri care toata viata lor au fost exclusiv politruci.
Ce spune decizia CCR? Ca protocolul din 2009, in totalitate, si partial cel din 2016 sunt neconstitionale si cere ca "Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate - vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare".
Cei mai multi au tras concluzia ca decizia nu priveste decat cazurile pendinte, adica pe rol, nu si deciziile definitive. Chiar daca o luam asa, cauzele pendinte vor deveni cat de curand toate cele judecate din 2014 incoace de completul de 5 al ICCJ, ca urmare a contestatiilor in anulare pentru nelegala constituire a completului inventata tot de CCR.
Deocamdata pot face contestatie in anulare doar cei aflati in termenul de 30 de zile de la comunicarea hotararii, dar este deja, practic, o certitudine ca toti vor fi repusi in termen ca masura reparatorie. O va face Parlamentul prin lege sau guvernul prin OUG sau chiar CCR, care are la sertar trei sesizari privind termenul de 30 de zile prevazut de art 428 CPP.
Deci toti politicienii si toti inaltii magistrati condamnati din 2014 vor redeschide dosarele lor si la rejudecarea apelului cu siguranta vor cere eliminarea probelor obtinute cu suport tehnic al SRI prin aplicarea protocoalelor, invocand Decizia CCR.
Nu intamplator minuta CCR face trimitere la "incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala", pentru ca tot CCR a decis anul trecut prin Decizia 302/2017 ca e nulitate absoluta, deci poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, nu doar in camera preliminara.
CCR ii invita pe toti sa invoce acest motiv de nulitate in apelurile care se vor rejudeca la completurile de 5.
Ce argumente va livra CCR ca sa le rezolve problema vom vedea in motivare. Deocamdata e clar ca CCR trimite la invocarea nulitatii absolute, dar poate fi mai mult decat atat.
Ce ne facem insa cu criminalii, violatorii, interlopii condamnati definitiv si cu ajutorul unor probe obtinute cu suportul tehnic al SRI? Sau cu politicienii condamnati de CAB si in baza unor probe obtinute cu suportul tehnic al SRI? Eu nu m-as grabi deloc sa spun ca macar acolo justitia va ramane intacta.
CCR nu avea cum sa decida direct si pentru trecut. Ar fi fost chiar ultima linie rosie si a incercat sa dea un aer de legalitate si moderatie deciziei. Si asa acolo sunt niste monstruozitati, incepand cu faptul ca CCR a schimbat practic partile din sesizarea conflictului. ICCJ este si vatamata si vatamatoare (pentru ca are si ea protocol cu SRI), iar Parlamentul e de vina, dar are dreptate.
Dar in codul de procedura penala exista calea extraordinara de atac numita revizuire, reglementata de art 453, care spune asa: " (1) Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza".
Exista deja cereri de revizuire pe tema protocoalelor exercitate inainte de aceasta decizie a CCR si aflate in curs de judecata la instante.
Ramane de vazut cati judecatori vor considera ca existenta protocoalelor si neconstitutionalitatea lor decisa de CCR sunt asemenea imprejurari. In mod normal, spun magistratii cu care am vorbit, nu sunt, pentru ca suportul tehnic al SRI era asigurat pana in 2016 in baza CPP, iar neconstitutionalitatea unui protocol nu are nicio relevanta asupra probei in sine.
Dar, in general, in asemenea situatii, practica este neunitara, iar judecatorii sunt acum sub teroarea Inspectiei judiciare si a sectiei pentru magistrati care, nu ma indoiesc, vor face tot ce trebuie sa-i aduca pe "calea cea buna".
Cel mai probabil instantele vor cere o hotarare de indrumare din partea ICCJ si aici lucrurile devin din ce in ce mai complicate. ICCJ este inca sub socul umilintei in chestiunea completurilor de 5, presedinta ICCJ este la un pas de revocare si nu ma indoiesc ca Lia Savonea, presedinta CSM, ii va face felul cat de curand pentru ca sectia, aflata la degetul ei mic, sa numeasca in loc, de aceasta data fara nicio posibilitate a presedintelui de a se opune, un om fidel ei. La sectia penala a ICCJ si-a instalat deja omul de incredere, pe Daniel Gradinaru.
Deci este putin probabil ca ICCJ sa mai opuna aceeasi rezistenta la aberatie care a transformat-o in tinta. DNA este pe cale de destructurare, DIICOT e capturata si condusa de un investigator de capite incendiate.
Dar pana acolo, dupa cum a anuntat deja ministrul Toader, Parlamentul sau Guvernul vor interveni modificari legislative reparatorii: "Ce facem cu deciziile definitive pronuntate pe baza de protocoale sau de complete nelegal constituite? Sigur, trebuie sa gasim remediul, pentru ca intr-un stat de drept nu poti sa-i spui romanului: Dle, asta e. (...) Ba putem face, adopta o reglementare juridica de natura sa permita indreptarea acestor abuzuri comise intr-un caz, sau altul, sau altul, sau altul. (...) In opinia mea, dar nu decid doar eu, poate sa o faca Parlamentul sau Guvernul foarte bine, vom adopta acte juridice de natura sa permita indreptarea acestor abuzuri".
Acestea pot fi noi cai de atac si noi termene pentru situatia speciala creata, asa cum va face si cu repunerea in termen pentru contestatia in anulare a condamnatilor de completurile de 5. Deja presiunile propagandei pesediste sunt uriase si cred eu ca interlopii interesati vor fi dispusi sa dea bani multi, foarte multi, in campanii pentru a cumpara o asemenea prevedere salvatoare.
Critica adusa Parlamentului de catre CCR are si menirea sa-l oblige, nu-i asa, sa ia masuri pentru a-si repara lipsa de vigilenta. Decizia CCR e practic o sageata, da Parlamentului argumentele sa se puna pe modificari care sa-i scape pe toti sub umbrela constitutionala. Daca venea in decembrie, se lasa cu amnistie. Asta nu se poate acum, asa ca se face amnistia pe bucati.
CCR a facut fix ce trebuia sa faca, si-a indeplinit misiunea, adica a deschis usa pe care apoi vor navali nu numai coruptii in frunte cu Dragnea, ci si restul, criminali, violatori, talhari, ce-or fi, pentru ca orice masura este una de principiu care se aplica tuturor celor aflati in situatii similare, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
