A murit Octavian Udriște, unul dintre cei mai importanți ingineri români din domeniul căilor ferate
Luni seara a murit Octavian Udriște, inginer care a lucrat mai multe decenii în domeniul căilor ferate și a avut un rol esențial în dezvoltarea metroului bucureștean. Udriște a fost acum peste 60 de ani primul inginer român autorizat să conducă locomotive diesel. Club Feroviar a publicat un articol despre decesul lui Octavian Udriște.
În septembrie 2023 Octavian Udriște a fost în centrul atenției, după ce Metrorex a demarat procedura de schimbare a numelui stației de metrou „Timpuri Noi” în „Octavian Udriște”.
Născut la Timișoara în 1935, Octavian Udriște este la a treia generație de feroviari din familie. Bunicul din partea mamei a fost mecanic de locomotivă la depoul din Cernăuți, iar cel din partea tatălui, originar din Mehedinți, a fost șeful magaziei din Gara Dealul Spirii, din București.
- Trenuri de legendă și amintiri dintr-o epocă ce nu va mai reveni - Octavian Udriște: De locomotiva cu aburi trebuia să ai grijă ca de o ființă, avea mai mult suflet
Într-un interviu pentru HotNews, Udriște povestea prima sa întâlnire cu o locomotivă:
”Sunt a treia generație de feroviari, din partea ambilor bunici. Microbul mi s-a infiltrat în conștiința mea și m-am îndrăgostit de această meserie de tracționist, de la bunicul meu care a fost mecanic de locomotivă la depoul din Cernăuți, iar în 1939 aveam patru ani și am fost în comuna natală a bunicii mele, pe malul Ceremușului, nu departe de frontiera cu Polonia de atunci. Ei bine, bunicul meu se retrăsese ca pensionar CFR și am poze de acolo la un picnic în pădure, masa fiind un vagonet și doi bușteni puși de o parte și de alta erau scaunele, fotoliile pentru meseni”.
A absolvit în anul 1958 Institutul de Căi Ferate București, Facultatea de Mecanică – Secția Locomotive.
Începând cu anul 1962, a ocupat funcții de execuție și concepție în instituțiile centrale care conduceau căile ferate. Și-a continuat activitatea ca șef al Depoului București-Călători (1970 – 1972), revizor general de siguranță a circulației (1973 – 1976), șef al Departamentului de material rulant al Metroului București (1977 – 1984), director tehnic al Metroului (1985 – 1993), director general al Metrorex (1994 – 1996), director executiv la Institutul de Cercetări în Transporturi (1996 – 1997), șef al Departamentului Sisteme de Transport al Siemens România (1997 – 2005), consultant tehnic la Integral Consulting RCD – SRL (2007 – 2017), consultant la Autoritatea Municipală de Transport București (2017– 2018). Din 2007 și până în prezent este președinte onorific la Club Feroviar.
A fost unul dintre cei trei factori decisivi în punerea în funcţiune, în 1979, a metroului bucureștean (alături de proiectant şi Întreprinderea de Vagoane Arad, în prezent Astra Vagoane Călători).
Tatăl său a fost șeful serviciului comercial la exploatare vagoane marfă. Există și o a patra generație de feroviari în familie, fiica sa, Ileana, inginer de material rulant, care lucrează la proiectarea de rame electrice și automotoare la filiala din Berlin a companiei elvețiene Stadler.
Din 2007 și până în prezent a fost președintele onorific al Club Feroviar.
Udriște a publicat mai multe lucrări, dintre care menționăm: Manualul electricianului de locomotive diesel și electrice (1964); • Modernizarea materialului rulant subteran (1990); • Studiu preliminar privind dezvoltarea transportului subteran din București în sistem regional (1994); • Studiu preliminar pentru dezvoltarea unui sistem de transport public integrat în București și zona sa metropolitană (1997); • SOS CFR – Analiză a situației infrastructurii feroviare (2011); • SOS CFR – Transportul combinat Auto – CFR, exemple europene (2012); • SOS CFR – Analiză a situației infrastructurii feroviare (2013); • Studiul de oportunitate privind investiții în sisteme de transport public de mare capacitate în Târgu Mureș – capitolul feroviar; Trenul urban/subteran (2015); • Transportul feroviar urban/suburban/regional, soluție atractivă, bunele practici europene; • Căile ferate și liniile de mare viteză (2017); • Pentru mobilitate durabilă în marile aglomerări urbane (2018); O viață pe șine (2021).
