Jurnalistul şi scriitorul Nestor Rateş, personalitate marcantă a exilului românesc şi o voce neobosită a libertăţii şi adevărului, auzită prin intermediul postului de radio Europa Liberă, a murit la vârsta de 91 de ani, anunţă Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Nestor Rateș a murit la vârsta de 91 de ani FOTO: captură video

Jurnalistul și scriitorul Nestor Rateș (1933-2024), personalitate marcantă a exilului românesc, vocea ”Europa Liberă”, a murit la vârsta de 91 de ani.

Născut în România și absolvent de filosofie la Universitatea din București, Nestor Rateș și-a început cariera jurnalistică la Agerpres, iar din 1973, după plecarea din țară, s-a alăturat departamentului românesc al Radio Europa Liberă , postul de radio transformat, în perioada comunistă, într-un simbol al speranței românilor și unica punte de legătură cu lumea occidentală.

A avut o carieră de 30 de ani la Europa Liberă, dintre care 20 de ani, în calitate de corespondent al postului la Washington, iar 10 ani, ca director al Departamentului Românesc (inclusiv, în aproape, întregul an de răscruce 1989).

În ultimii ani de activitate, a fost consilier pentru politici editoriale, al directorului general al întregului post Radio Europa Liberă / Radio Libertatea - care transmitea spre ţările comuniste din Estul Europei şi Uniunea Sovietică.

”Pe parcursul a douăzeci de ani, în redacțiile din Washington, München și Praga, Nestor Rateș a fost de două ori director al departamentului românesc, oferind românilor acces la informații esențiale despre evoluția lumii, inclusiv despre evenimentele din alte țări comuniste. Alături de alte voci cunoscute ale exilului românesc, precum Ghiță Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Șerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan, a contribuit la menținerea speranței și conștiinței libere a românilor.Nestor Rateș va rămâne în amintirea tuturor ca o voce a conștiinței și un simbol al rezistenței prin cuvânt împotriva unui regim represiv”, anunță Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.