Scriitorul Dinu Săraru a murit sâmbătă după-amiază, la Spitalul Universitar din București, la vârsta de 92 de ani, informează postul de televiziune Antena 3.

Potrivit sursei citate, alături de Dinu Săraru au fost, în ultimele clipe, soția sa, Viviana, și fiicele Ruxandra și Alexandra.

„A murit Dinu Săraru! În spatele acestei ferestre (casa omului de cultură - n.r.) am ascultat mii de poveşti. Dinu Săraru, cel care mi le spunea, a murit acum un sfert de oră!", a anunţat pe Facebook și scriitorul Ştefan Mitroi.

Maria Ţoghină, om de radio şi o apropiată a familiei Săraru a spus că "ne-a părăsit un titan al culturii naţionale".

"Ne-a părăsit un titan al culturii naţionale! Am pierdut un om special, pe care l-am preţuit şi a cărui prietenie m-a onorat! Rămâneţi în sufletul meu, maestre", a scris Maria Ţoghină pe Facebook

Dinu Săraru, scenarist, scriitor, publicist, om de teatru, s-a născut la 30 ianuarie 1932, la Râmnicu Vâlcea.

Dinu Săraru a intrat în presă acum 74 de ani, la 13 noiembrie 1950, la Radio România. S-a impus cronicar teatral trei decenii la Radio și în presa scrisă, intervențiile sale fiind antologate editorial în două cărți „Teatru românesc și interpreți contemporani” și „Al 3-lea gong”. A debutat în proză în „Gazeta literară” cu o povestire în 1963, apoi editorial în 1974 cu romanul „Niște țărani”, inaugurand „Trilogia țăranească” („Niște țărani”, „Iarba vântului”, „Crimă pentru pământ”).

În 1976 publică romanul „Clipa” transpus pe ecran sub același titlu. Romanul prefațează Trilogia „Dragostea și Revoluția” („Toamna roșie”, „Cei care plătesc cu viața”, Speranța”).

În 2002 publică romanul „Ciocoii noi cu bodyguard” după care s-a făcut filmul „Ticăloșii”, apoi în 2011 romanul „Ultimul bal la Șarpele roșu”.

După romanele semnate de Dinu Săraru au fost făcute patru filme și patru piese de teatru.

Spectacolul după „Niște țărani” - scenariul și regia Cătălina Buzoianu - s-a jucat nouă ani cu casa închisă la Teatrul Mic și în teatrele naționale din Timișoara, Cluj și Iași. A creat „Teatrul Național de televiziune”, a condus Teatrul Mic 13 ani și a creat Teatrul Foarte Mic, amândouă considerate „o oază de curaj și libertate” în anii dictaturii.

Săraru a fost director general al Teatrului Național I.L.Caragiale între 2000-2004 și a creat Muzeul Teatrului Național.

A lucrat la revista „Luceafărul” secretar general de redacție, la „Scînteia Tineretului”, la Radio - Televiziune directorul Direcției Culturale.

Dinu Săraru a creat revistele „Noi” și „Clipa” - ediția I, 1992, a fost directorul general al cotidianului „Universul românesc”, a creat revista „Renașterea civilizației rurale românești”, a creat Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște țărani”, primul Festival Internațional Eco-Etno-Folk Film, Universitatea Țăranească„ D.Gusti” și primele echipe de cercetare sociologică de după război.

Dinu Săraru a fost distins cu numeroase premii literare și artistice și premiul Academiei Române. A fost membru al Academiei Oamenilor de Stiință din România și director fondator al „Magazinului actualității culturale românești CLIPA”, revistă încununată cu „Distincția Culturală” de către Academia Română.

Dinu Săraru a fost blogger pe platforma Adevarul.ro, unde publica în fiecare vineri dimineața. Ultimul său text pentru Adevărul, publicat vineri, 1 martie, este „Fals jurnal de ieri și de azi. Cronica Sărarilor II”.