A murit Daniel Barbu, fost ministru al Culturii și fost președinte al Autorității Electorale Permanente
Daniel Barbu (66 de ani), fost ministru al Culturii și fost președinte al Autorității Electorale Permanente, a murit luni, anunță Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității București, unde acesta a fost profesor.
Daniel Barbu a fost membru PNL și apoi ALDE.
Anunțul facultății:
„Dragi studenți,
Vă aducem la cunoștință o veste tristă.
Astăzi, 18.03.2024, a trecut la cele veșnice Prof. Daniel Barbu. Născut la data 21 mai 1957 în București, și-a trăit viața sub motto-ul: “Nil nisi Cruce”. A fost istoric român, senator de București din partea PNL, fost ministru al culturii în perioada 21 decembrie 2012 – 12 decembrie 2013 și profesor al Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București unde a predat: Teologia politică, Teologie socială și Istoria Bisericii.
Liturghia de înmormântare se va celebra joi, 21 martie, începând cu ora 10:00 la Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din București (Șos. Olteniței 3-5).
Să se odihnească în pace. Domnul să-l fericească în patria cerească pentru tot binele făcut în viața pământească.”
Daniel Barbu s-a născut pe 21 mai 1957. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Capitala – în prezent Colegiul National „Sfantu Sava” – în 1976. A absolvit cursurile Facultății de Istorie a Artei a Universității Cluj-Napoca și a ocupat ulterior postul de curator al Muzeului Satului din București (1980) și al Muzeului Național de Istorie a României (1981 – 1986).
În perioada 1987 – 1992 a fost cercetător al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Universității București.
Daniel Barbu este licențiat în istoria artei. După Revoluția din decembrie 1989, a mers în Elveția pentru a urma cursurile doctorale ale Facultății de Teologie – Universitatea din Fribourg. Deținea un doctorat în istorie acordat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1991), obținând ulterior și titlul de doctor în filosofie în 1999, la Universitatea din București, unde preda, din 1991, la catedra de științe politice.
Între 1990 – 1991 a fost director al Editurii Meridiane.
De asemenea, a fost profesor colaborator al Scolii de Înalte Studii în Științele Sociale din Paris, al Universității La Sapienza din Roma, al Universității Naționale Kapodistrian din Atena, al Universității de Stat din Pittsburg, al Universității de Stat Jackson din Statele Unite și al multor alte instituții de învățământ.
În perioada 1997-1998, a fost consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, în timpul mandatului lui Emil Constantinescu.
Între 2004 și 2011, Daniel Barbu a fost director al Scolii doctorale de știință politică a Universității din București.
La alegerile parlamentare din 2012, Daniel Barbu a candidat din partea PNL (USL) obținând un mandat de senator.
A fost ministru al culturii timp de un an (decembrie 2012 – decembrie 2013), post din care a plecat prin demisie în urma unei declarații controversate.
„La dezbaterile pe bugetul 2014, m-a frapat, m-a cutremurat cu adevărat următorul lucru. Credeți-mă, nu vreau să par cinic în fata dumneavoastră, cu tot respectul pentru respectiva categorie de concetățeni ai noștri. Bugetul, programul național pentru prevenirea și tratarea HIV/SIDA este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii. Deci, ai Ministerul Culturii și programul național de combatere și tratament HIV/SIDA. Jumătate. Unu la doi. După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetățeni afectați de acest hidos flagel al epocii noastre. Personal, nu înțeleg. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte Festivaluri Shakespeare sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul Shakespeare de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate”, declara Daniel Barbu.
Daniel Barbu a fost printre inițiatorii legii speciale pentru Roșia Montană, care a declanșat proteste fără precedent în România față de mineritul cu cianuri. Protestatarii i-au cerut explicit demisia încă din septembrie 2013, de la începutul mișcărilor de stradă. Ulterior, Ordinul Arhitecților din România și mai multe ONG-uri i-au cerut să plece din funcție, pentru că ar fi pierdut un studiu de evaluare a patrimoniului de la Roșia Montană.
A fost acuzat că a acceptat desființarea unor instituții culturale cu tradiție doar pentru a face economii la buget, precum Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”, Centrul Național al Dansului București și Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”.
Ulterior, el a plecat de la PNL la ALDE, partidul înființat de Călin Popescu Tăriceanu.
În mai 2017, a fost numit de Parlament în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, funcție pe care a deținut-o până în februarie 2019.
Din poziția de președinte al AEP, a cerut oprirea controlului făcut de instituție asupra modului în care PSD a utilizat subvenițiile primite de la stat. Ulterior, el a fost audiat la DNA în dosarul trezorierului PSD, Mircea Drăghici.
