Proiectul a fost votat cu 178 voturi ''pentru'', 45 ''împotrivă'' şi 13 abţineri.
USR a catalogat proiectul de lege drept ”un tun imobiliar în valoare de sute de milioane de euro dat, astăzi, în Parlament cu ajutorul PMP, PNL și PSD”.
Cătălin Drulă, liderul deputaților USR, a propus retrimiterea proiectului la Comisie pentru evaluare, dar cererea a fost respinsă. Mai mult, Cătălin Drulă a propus ca terenul să fie scos la licitație publică pentru a obține cel mai bun preț iar banii să fie folosiți în interesul cetățenilor.
“Ce se întâmplă azi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic. PMP a inițiat legea, PNL a pus-o pe ordinea de zi și PSD o susține. E vorba de devalizarea statului român de un teren de 46 de hectare din cea mai bună zonă a Capitalei. Valoarea estimată este în zona milioanelor de euro, poate 300-400 milioane. Este vorba despre aceeași sumă pe care o investim, anual, în drumurile naționale și autostrăzile din România, sau costul construcției unei autostrăzi, ca să ne facem un ordin de mărime. Asistăm la o devalizare a statului cu mâna Parlamentului.”, a declarat Cătălin Drulă în Parlament.
Deputatul USR a conchis că Uniunea va aduna semnăturile necesare pentru a contesta proiectul PMP, votat de PNL și PSD, la Curtea Constituțională a României.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de Lege în ședința din 16 iulie 2020.
Ce prevede exact proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților:- Terenurile proprietate privată a statului transmise în folosinţa gratuită a Camerei Naţionale până la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate, se transmit cu titlu gratuit în proprietatea Camerei Naţionale, în vederea desfăşurării activităţii specifice cu caracter de continuitate.
- Guvernul României, prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, emite, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, hotărârea prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de proprietate pentru terenurile prevăzute la alin.(11) şi, respectiv, în termen de 30 de zile de la data soluţionării definitive a cererilor de revendicare, pentru terenurile prevăzute la alin.(12).
- Terenurile dobândite de Camera Naţionalăîn condiţiile prezentei legi nu pot fi vândute şi nu li se poate schimba destinaţia stabilităconform alin.(11) timp de 30 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate.
- Camera are şi poate constitui societăţi şi orice alte forme de asociere economică necesare desfăşurării activităţii specifice, cum sunt, dar fară a fi limitative, cele pentru organizarea de târguri şi expoziţii, pentru publicitate şi reclamă comercială, protecţia proprietăţii intelectuale şi orice alte activităţi şi prestări de servicii în folosul comunităţii de afaceri, inclusiv pentru implicarea în realizarea de proiecte de dezvoltare urbanădurabilă menite să susţină mediul de afaceri;
Despre proiectul imobiliar de la Romexpo
14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall, ar putea fi construite în incinta Romexpo, pe terenul de circa 33 de hectare, care aparține statului român. Societatea Romexpo SA a inițiat un Plan Urbanistic Zonal prin care și-a arătat intenția de a realiza proiectul, iar acesta a primit deja aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei. În toamna anului 2017, o firmă parte a Grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-ului de lângă Palatul Culturii din Iași, a semnat un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar la Romexpo.
Potrivit proiectului afișat pe site-ul Primăriei Capitalei, se dorește construirea unui turn de 42 de etaje spre bd. Poligrafiei și a unuia de 24 de etaje spre bulevardul Mărăști, în spatele celor două turnuri City Gate. Lângă cele două turnuri noi, se propune construirea a două clădiri cu 4 subsoluri, parter și două etaje, centre comerciale.
În continuare, spre bulevardul Poligrafiei, se mai propune construirea a 3 blocuri, unul de 26 de etaje, unul de șapte și unul de 28, toate cu patru niveluri de parcare în subsol. În spatele Crown Plaza, spre o arteră nou propusă, se propune construirea a două turnuri de 27 de etaje, legate între ele de o bară, un bloc de 8 etaje, iar alături, practic în spatele Romexpo, încă două turnuri de 26 de etaje. Spre bulevardul Expoziției, lângă Niro Tower, se propune construirea a încă 3 turnuri, unul de 25 etaje și două de 28 de etaje.
La intersecția bd. Expoziției cu bd. Mărăști, lângă clădirea World Trade Center, se propune construirea a încă trei turnuri, unul de 35 etaje, unul de 32 și unul de 25 etaje. Turnurile vor adăposti birouri, servicii și comerț
Indicatorii urbanistici propuși sunt: înălțimea maximă - 184 m, POT 70%, CUT 4. Suprafața terenului care a generat PUZ-ul este 329.954 mp.
Planul Urbanistic Zonal se află în faza de elaborare, următorul pas fiind obținerea avizului de urbanism, a avizelor de specialitate și aprobarea în Consiliul General. Apoi urmează faza de autorizare.
Cum s-a asociat Romexpo cu Iulian Dascălu
În 2004, Guvernul Năstase a dat o hotărâre prin care terenul Romexpo a fost transferat din administrarea CCIR în cea a Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“. Tot atunci, Camera de Comerț și Industrie a României a primit dreptul de folosință gratuită pe o perioadă de 49 de ani. Clădirile de pe teren sunt în proprietatea Romexpo SA.
În iulie 2017, Camera de Comerț și Industrie a României anunța: "Grupul Iulius și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) negociază un parteneriat prin care să modernizeze complexul expozițional Romexpo și să construiască un proiect imobiliar mixt în jurul acestuia, potrivit unor surse din piață".
Câteva luni mai târziu, în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 3279 din 13.09.2017 apărea menționat contractul de asociere dintre CCIR, firma Stoneberg și Romexpo, încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitate de prelungire, pentru construirea proiectului imobiliar. Contractul mai prevedea: înstrăinarea către respecttiva sociatate comercială a clădirilor secundare din complexul expozițional pentru suma de 3 milioane de euro, pentru a le demola, obligația ca firma să construiască pe cheltuiala sa pavilioanele B (o investiție de minim 2 milioane de euro) și închirierea Pavilionului A, pentru o perioadă de 10 ani societății Stoneberg pentru suma de minim 600.000 euro/an.
”Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor a luat act de (...) intenția dezvoltatorului de a dobândi în condițiile legii, a dreptului de proprietate asupra terenului, astfel cum este identificat în Contractul de asociere, necesar pentru realizarea de către Dezvoltator a investiției referitoare la Project; dobândirea de către CCIR, în condițiile legii și ale Contractului de asociere, de la Stoneberg, a dreptului de proprietate asupra terenului CCIR, astfel cum este identificat în Contractul de asociere, în schimbul renunțării la dreptul de folosință gratuită asupra terenului aferent proiectului Dezvoltatorului, excluzând terenul CCIR, cu privire la care dreptul de folosință gratuită va înceta prin consolidarea patrimoniului CCIR a dreptului de proprietate deplină asupra acestuia; CCIR în schimbul renunțării la dreptul de folosință primește un drept de proprietate prin încheierea unui contract de schimb cu dezvoltatorul; participarea CCIR în consorțiul constituit împreună cu Stoneberg - S.R.L. cu scopul de a participa la licitația (vânzarea) organizată de Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat sau altă entitate abilitată legal având ca obiect terenul în speță”, se arată Hotărârea AGA publicată în Monitorul Oficial 3279/13 septembrie 2017.
În martie 2019, între cele trei părți a fost încheiat un ”acord de confirmare a asocierii”.
”CCIR și Romexpo declară că își doresc, în continuare, să optimizeze activitățile curente și să contribuie la dezvoltarea zonei aferente Complexului Expozițional Romexpo, prin diversificarea serviciilor și facilităților oferite expozanților, clienților și altor beneficiari și parteneri, precum și prin includerea Complexului Expozițional Romexpo în circuitul expozițional internațional, însă nu dețin resursele financiare necesare pentru o astfel de dezvoltare. Stoneberg S.R.L., parte a Grupului Iulius, în calitate de Dezvoltator, declară că își dorește, în continuare, dezvoltarea pe teren, pe costul și în proprietatea sa exclusive, a unui proiect imobiliar mixt comercial de anvergură care să contribuie la creșterea potențialului zonei și a atractivității activităților existente, care necesită investiții complexe și, implicit, vizează un termen semnificativ de amortizare a investițiilor, respectiv de exploatare, care depășesc durata dreptului de folosință gratuită acordat CCIR, dar este îndestulător în cazul constituirii unui drept real asupra terenului prevăzut la punctul 1.
Părțile declară că pentru atingerea obiectivelor de la punctele 2 și 3 vor depune toate eforturile rezonabile pentru a identifica și implementa diferite structuri și modalități juridice, prevăzute de lege, care să permită atingerea acestor obiective într-o manieră cât mai apropiată de cea avută în vedere potrivit contractului de asociere autentificat sub nr. 2172/20.09.2017 și potrivit intereselor patrimoniale individuale ale acestora, urmând să încheie noi înțelegeri contractuale specifice care să reflecte în mod explicit aceste structuri, modalități și interese. Stoneberg declară că, pe cheltuiala sa exclusivă și în numele CCIR și, respectiv, Romexpo, care, la rândul lor își exprimă acordul, va realiza planurile urbanistice necesare pentru dezvoltarea proiectului imobiliar corespunzător asocierii, care implică demersurile legale specifice de avizare, proiectare etc.;”, se arată într-o hotărâre a AGA Romexpo, publicată în Monitorul Oficial 1280/21 martie 2019.
CCIR s-a obligat să facă demersuri pentru a obține dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo, ceea ce obține prin legea adoptată miercuri de Camera Deputaților.
Complexul Romexpo este foarte prost întreținut și folosit mult sub valoarea sa, însă terenul este unul dintre cele mai valoroase din București, iar beneficiile pe care le obține statul român trebuie să fie substanțiale.
Pe 1 iunie, Camera de Comerț și Industrie a prezentat proiectul de la Romexpo în mod public . Potrivit prezentării făcute, proiectul propune revitalizarea și integrarea Romexpo în circuitul internațional și o investiție de 2,87 miliarde de euro.
”Conceptul proiectului gravitează în jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone. Aici va fi primul Muzeu de Artă din România dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuși, care va deveni un simbol național, dar cu rezonanță internațională. Totodată, pavilionul central va fi reconfigurat în Sala multifuncțională „George Enescu”, oferind Capitalei un spațiu artistic la standarde internaționale, care să stimuleze potențialul mediului cultural contemporan și care, prin evenimentele găzduite, să devină o atracție pentru publicul de entertainment inclusiv din afara țării. Proiectul integreză pavilioanele expoziționale Romexpo, pe care le reconfigurează și modernizează într-un Centru de Conferințe și Congrese de anvergură”, se arată în comunicatul transmis de CCIR.
Proiectul propune și amenajarea unui parc, pe 30% din teren, între clădirile de birouri și locuințe, 12.000 de locuri de parcare și va genera 30.000 de noi locuri de muncă, spun inițiatorii.
”Într-o simbioză cu atracțiile socio-culturale va fi și ansamblul de retail, care completează conceptul de lifestyle center. Branduri premium, zone de servicii, cele mai noi concepte de entertainment și petrecere a timpului liber vor fi parte din oferta celui mai impresionant proiect mixed-use din Europa. Proiectul înglobează cel mai mare spațiu destinat producătorilor și comercianților autohtoni, într-un concept de fresh market dezvoltat în premieră în România. Totodată, va fi accesibil un centru al antreprenoriatului românesc, unic în țară, facilități de tip coworking capabile să genereze oportunități pentru mediul de business local. Un element inedit este și Muzeul de Istorie Monetară, o inițiativă în premieră națională, dar și cel mai mare Oceanariu din țară, un adevărat parc acvatic, care va reprezenta un nou punct de interes turistic. Ca o funcțiune complementară unui centru expozițional de anvergură va fi realizat și un hotel de 5 stele, în linie cu exigențele unei capitale europene”, a mai comunicat CCIR.
