S-au reaprins discuțiile pe marginea circumstanțelor în care s-a petrecut tragedia din Clubul Colectiv. După ce DNA a lăsat să apară într-un referat un fragment de stenogramă cu afirmațiile unui colonel STS și, mai ales, după ce fostul președinte Traian Băsescu a spus clar într-o emisiune TV că specialiștii de la Petroșani știu deja că ceva nu se leagă. Facem precizarea fermă că noi nu alimentăm, chiar dezavuăm, teoria cristoidiano-chilianistă conform căreia în spatele tragediei sunt personaje și interese din anturajul președintelui Iohannis. Sunt însă semne de întrebare majore care alimentează suspiciunile privind existența unei mâini criminale. Care nu pot fi ignorate!

Pe data de 1 noiembrie, dimineața, noi am publicat, sub titlul ''Se SUSPECTEAZĂ un ATENTAT? 3 indicii că NI SE ASCUNDE CEVA'', următorul text:

''Este prea multă tăcere în tabăra decidenților politici români! Extrem de suspectă pentru nesimțirea lor clasică. Doar nu s-or fi vindecat peste noapte! Și președintele, șeful forțelor armate, prea a fost cel mai activ element! Ceva e putred, dar nu în Danemarca! Prea umblă hoții noștri cu mănuși, se vede pe fețele lor secretoase! Se tem de ceva! Și nu de furia noastră, probabil că sunt indicii care duc și spre alte ipoteze. Despre care încă nu se vorbește, pentru a nu crea panică. 

Noi nu suntem specialiști în probleme de securitate națională, dar suntem specialiști în javrele care ne conduc. De aceea vă supunem atenție trei indicii care ne fac să credem că încă de la primele clipe ale declanșării tragediei de la Clubul Colectiv a fost luată în calcul și ipoteza unui atentat. Ceea ce, în contextul actualelor evenimente, n-ar mai trebui să ne mire. 

1. Este incredibil că proprietarii clubului n-au fost încă reținuți până acum deși au fost audiați!

2. Preluarea bruscă de către Parchetul General, prin Procurorul General, a anchetei. Cine a văzut declarațiile de sâmbătă de la prânz ale lui Tiberiu Nițu o să aibă multe semne de întrebare.

3. Schimbarea încadrării juridice, de la omor din culpă la omor calificat.

Nu mai intrăm în alte speculații legate de circumstanțele materiale ale producerii tragediei. Să dea Dumnezeu să fim noi nebuni și să fie ei, de data asta, mai cuminți ca niciodată! Măcar acum, la aproape trei zile, ar trebui să iasă cineva care să ne spună că nu se ia în calcul o asemenea ipoteză.''

Exact ca la Revoluția din decembrie 1989, informații contradictorii și teorii ale conspirației și-au făcut apariția încă din noaptea de 30 spre 31 octombrie, scrie astăzi și Simona Ionescu în Evenimentul Zilei . Ignorate de autorități, ele au rămas consemnate pe net, în agendele ziariștilor, în publicații tipărite sau pe casetele televiziunilor. Prezentăm o parte din ele în numărul de astăzi nu pentru că am crede sută la sută în Teoria conspirației, ci pentru a arăta de ce afirmațiile colonelului STS de la Guvern, Ștefan Enache, din convorbirea interceptată și făcută publică de DNA, suscită atâtea comentarii și dezbateri în ultimele zile. Posibil, ca și aceste afirmații să fi plecat de la zvonistica acelor zile. Dar oamenii și-au pus întrebări de la început, iar presa e datoare să scotocească acolo unde lucrurile nu sunt clare și să capete răspunsuri. Așa cum am mai scris într-unul dintre editorialele legate de tragedia din clubul Colectiv, în urmă cu 26 de ani o parte a presei a lansat teoria Loviturii de stat și confiscarea revoltei populare din decembrie '89. Autoritățile au negat-o. Până azi, când au început să apară mai multe dovezi și teza Loviturii de stat să fie acceptată chiar de reprezentanți ai autorităților!

Mesaje care au stupefiat pe rețelele de socializare

Și dacă tragedia din clubul Colectiv nu a fost accident? Ar fi trebuit să ia în calcul anchetatorii mesajele de pe Facebook, declarațiile publice ale unor prieteni ai victimelor, ale medicilor, să-l ia la întrebări pe colonelul șpăgar Ștefan Enache și să afle de unde are el acele informații că a fost bombă cu gaz? Poate că le-a citit pe Facebook, dar n-ar trebui procurorul care se ocupă de caz să obțină de la el un răspuns? De unde știm că aceste mesaje nu făceau parte dintr-un scenariu prin care cineva vroia să profite de nenorocirea din timpul unui concert incredibil de mediatizat pe net?

Iată câteva din mesajele care au apărut în noaptea tragediei din clubul Colectiv!

Mantzy a scris: `Disprețuiesc teoriile conspirației. Toți adepții lor îmi par cretini. Vreau doar să vă dezvălui o discuție pe care am avut-o ieri, 29 octombrie, la o masă la care era și un fost lucrător în guvern. Nu contează în ce funcție. Și respectivul spunea:

- Așteaptă-te să se întâmple un dezastru, un accident, ceva cu mulți morți. Trebuie să acopere mizeria asta cumva.

- Ă?!

- Da, crede-mă. Vor muri oameni. Nu-i cunoști!

Am râs.

Acum juma de oră, un club arde în București și mor cel puțin 25 de oameni. OK, asta se întâmplă. Daaaar... Dar Gabriel Oprea se prezintă, supereroic, salvator, providențial, în fața camerelor. De unde și până unde dă gușatul ăsta analfabet explicații?! De când? De ce nu e la birou? Ce caută pe teren? NU CRED că cineva putea programa tragedia asta. De fapt, sper că nu poate fi adevărat…” 

Pe o altă pagină de Facebook, necunoscută, apare mesajul că ar fi vorba de mai mulți morți, dar că se ascunde numărul lor. De aici a apărut și teoria ascunderii cadavrelor. 

A doua zi, pe 31 octombrie, pe site-ul observator.tv sunt publicate două mesaje de pe pagini de Facebook, fără a se vedea și numele celui care le deține. „Prietena mea cea mai bună a fost aseară în Colectiv și a murit. (...) vreau doar să vă zic că tot ce s-a întâmplat a fost plănuit. Vorbeam cu ea la telefon și mi-a zis că era un bărbat care a spus: Ce surpriză o să aibă ăștia diseară! Condoleanțe pentru toți!”, a scris o tânără, în comentariul la un articol despre tragedia de la Colectiv. Un alt tânăr a mărturisit că vărul său și-a găsit sfârșitul în incendiu. Potrivit acestuia, un prieten de-al celui decedat i-a spus că cineva de lângă ei ar fi primit un mesaj înainte cu câteva minute de momentul izbucnirii incendiului. „Ieși repede afară că va face buff!”, a fost avertismentul. Și alte mesaje conspirative indică o ipoteză șocantă: că incendiul ar fi fost pus la cale”, a publicat site-ul citat. A apărut, la un moment dat, o observație cu privire la un comentariu lăsat pe una din paginile de promovare a concertului trupei Goodbye to Gravity. Înainte cu o săptămână, un anume Vali F. a scris „Nașpa, explodează” și a acordat locației un rating de o stea din cinci.

A fost sau nu explozie în club? 

Potrivit unor supraviețuitori, audiați și de procurori, incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe unul dintre stâlpii de susținere al clădirii aprinzându- se. Focul a cuprins și tavanul, iar bucăți din plafon s-au desprins și au căzut peste oameni. S-a auzit și o bubuietură, fiindcă mulți vorbeau atunci de o explozie în club.

Un tânăr bucureștean, Alin Panduru, a mediatizat concertul și a fost în acea seara în club cu un prieten. A plecat înainte cu câteva minute de izbucnirea focului, iar la ieșire, la 22.27, a postat pe facebook un mesajpremoniție - „Goodbye to Gravity!!”, așa cum se vede în poză. 

Alin Panduru avea să apară apoi la mai multe posturi tv, povestind ce s-a întâmplat în club și cum nu au găsit cadavrul prietenului său care n-a plecat de la concert și a pierit asfixiat. Teoria ascunderii de cadavre începuse să capete un contur mai gros.

Momentele incendiului: A fost foc, a fost explozie, a fost mult fum…

Dintre toate mărturiile și textele apărute despre ceea ce s-a întâmplat în seara zilei de 30 octombrie 2015 în clubul Colectiv, cel mai profesionist mi s-a părut a fi articolul jurnaliștilor de la site-ul „Doar o revistă”, intitulat „11 lucruri pe care le știm despre incendiul din Colectiv”, publicat în 18 decembrie.

Am extras câteva pasaje care descriu scenele care s-au petrecut în interiorul clubului, conform declarațiilor mai multor supraviețuitori.

„Jerbele de artificii, a explicat unul dintre pirotehniști pentru procurorii care investighează cazul, urmau să fie montate inițial pe buza scenei. Nu le-ar fi pus acolo întrucât nu exista nicio zonă de delimitare pentru siguranța publicului. Așa că el și colegul lui s-au hotărât să le monteze pe schela metalică din lateralele scenei, câte patru pe fiecare. În declarații au susținut că nu le-ar fi îndreptat către stâlpii acoperiți cu burete, ci cumva către interior. Artificiile, au descoperit anchetatorii, nu au fost montate conform instrucțiunilor (care erau în bulgară, deci necunoscute pirotehniștilor). Acestea ar fi trebuit folosite în aer liber și orientate să țâșnească vertical. A doua rundă de artificii, cea de la care s-a aprins stâlpul, a fost mai intensă și a durat mai mult. E dificil de spus dacă intensitatea a diferit sau nu. Prima șarjă e documentată video și corespunde descrierii de pe eticheta produsului: o jerbă cu durata de 15 secunde, care țâșnește până la trei metri. De la pirotehniștii autorizați cu care am vorbit am aflat că pe un pupitru de comandă a artificiilor (precum cel folosit în Colectiv) nu există un buton pentru intensitate, iar un produs pirotehnic ca cel din acea seară nu mai poate fi controlat după ce a fost pornit. Dacă a doua șarjă a fost diferită – mai lungă sau mai intensă – ar fi fost doar dacă încărcătura a fost greșită din fabricație. Goodbye to Gravity au început concertul la 22.02. Incendiul s-a declanșat la 22.32. Incendiul a avut trei momente, descrise atât de procurori, care au urmărit fimările de pe camerele de supraveghere, cât și de oamenii care au fost acolo: scânteile artificiilor aprind stâlpul, apoi focul se întinde la tavan și, mai apoi, întregul club este străbătut de o flacară și apoi cuprins de un fum gros.

1. După ce scânteile au aprins buretele, focul s-a întins de pe stâlp până la tavan în 10 secunde, spun procurorii. În acest timp, din club spre container și apoi afară se ieșea relativ organizat – era înghesuială, dar nu panică. Mulți spun că au plecat mai mult din precauție. Ieșirea a fost îngreunată de faptul că exista o singură ușă de acces în club – una dublă de termopan, și aceea deschisă doar pe o parte (până la un moment dat).

2. Focul a cuprins întregul tavan în aproximativ 30 de secunde. Probabil doar imaginile din camerele de supraveghere dețin un adevăr mai complet, dar în referat procurorii spun că la 22.33 „un număr mare de persoane sunt strânse în jurul spațiului deschis care realizează accesul în holul de unde se iese afară din club” și că „imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club”. Cam aici se deblochează și a doua ușă și, din cauza presiunii mulțimii care împingea, mulți oameni cad în afară.

3. Undeva când fumul cuprinde clubul – la un minut de când s-a aprins stâlpul – s-ar părea că se oprește și filmarea de pe camerele de supraveghere. (Procurorii nu spun asta clar în referate). Cam atunci a urmat fenomenul pe care cei mai mulți l-au descris drept un vuiet puternic, ca de viscol, urmat imediat de o flacără (care, ieșită pe ușa containerului, s-a văzut ca „o limbă de foc de câțiva metri”) și apoi de un fum dens, negru, prin care nu se putea vedea mai nimic. Flacăra a provocat probabil cele mai grave arsuri, poate chiar moartea celor care încă erau în club sau se înghesuiau la ieșire. Pompierii și alți specialiști nu spun ce s-a întâmplat exact acolo, pentru că ancheta e încă în desfășurare. Cel mai probabil un cuvânt ca „explozie” nu e cel corect, deși e cel mai apropiat ca înțelegere. Există fenomene fizice/chimice într-un incendiu care „bifează” anumite condiții care s-ar fi cumulat în Colectiv – flashover (un fenomen rar care apare din cauza gazelor inflamabile și care se traduce prin trecerea de la arderea localizată la arderea generalizată a tuturor materialelor existente într-o încăpere, la o temperatură de 600 grade Celsius) și backdraft (un accident termic care apare în condiții de volum închis sub presiune, când un foc mocnit/o ardere incompletă este alimentată brusc cu oxigen). Ce s-a întâmplat, de fapt, vom afla atunci când rezultatele anchetei științifice conduse de Insemex (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă) vor fi făcute publice”.

EVZ din 11 noiembrie: Ar putea fi un atentat terorist!

În data de 11 noiembrie 2015, EVZ adresa o întrebare tranșantă unui specialist: Ne putem pune întrebarea dacă nu cumva, în Clubul Colectiv, a fost un atentat terorist! Iar răspunsul „Eu zic că da” a venit fără ezitare de la vicepreședintele Academiei Naționale de Securitate și Organizarea Apărării, Sebastian Sârbu (37 de ani). ANSOA este un centru de excelență privat, care promovează cultura de securitate.

„Sunt semne mari de întrebare. Un astfel de incident constituie deja un semnal de alarmă privind mediul de securitate. De ce? Suntem o țară NATO, supusă unor amenințări strategice din partea Rusiei și a noii grupări teroriste islamice, ISIS. Oare n-ar trebui să ne gândim mai bine în ce situație se află România în acest moment?”, a mai spus Sebastian Sârbu.

Distribuie Distribuie Comentarii